A cavadda addumisticata
Commedia in due atti e quattro quadri in siciliano
di
Turi Giordano
La commedia tutelata dalla SIAE a cui bisogna rivolgersi per la rappresentazione
PERSONAGGI DELLA COMMEDIA
BATTISTA MENNULA, ricco gentiluomo di Catania
LUCIO, innamorato di Bianca
PITRUZZU, corteggiatore di Caterina
LORENZU: pretendente di Bianca
GEREMIA: altro pretendente di Bianca
TONIO, domestico di Lucio
BRUNU, domestico di Pitruzzu
CATERINA, la scavaddata, figlia di Battista Mennula
BIANCA, altra figlia di Battista
NATALINA, serva di Pitruzzu (la stessa attrice volendo pu interpretare anche Isabella)
ISABELLA, vedova, futura moglie di Lorenzu
ATTO PRIMO
(Primo Quadro)
SCENA PRIMA - Una piazza pubblica
(Entra TONIO, con fare circospetto, guarda e poi dice:)
TONIO: Non c nuddu, menu mali, via libira, patruni putiti nesciri tranquillamenti, cc non c mancu nanima viva!
LUCIO: (con una maschera in volto) Presto allora, non perdiamo tempo, accompagna con la tua chitarra la serenata per la mia bella innamorata: (Canta)
Dal d che tho mirata
Colpito mhai il cuore
Mia bellinnamorata
Io palpito damore.
Son qui che aspetto invano
Un cenno tuo, un fare,
vorrei la tua mano
e un giorno anche sposare!
(parla rivolto ad un ipotetico balcone) Bianca, Bianca, sono io, hai sentito la mia serenata? Aspetto una tua risposta, affacciati, non mi fare penare!
BIANCA: (esce da dietro le quinte con un balconcino portatile) Zitto, non parlare, sai che ti voglio tanto bene, ma in questo momento non posso uscire dalla mia stanza. Mio padre sta parlando con due pretendenti che chiedono la mia mano ad ogni costo. Sai che la mia volont dipende da mio padre Ma io ti giuro, che se un giorno dovessi sposarmi, lunico a cui darei la mia mano, sarai tu. Anche se ancora non conosco il tuo viso e non mi hai detto neanche come ti chiami!
LUCIO: Oh, anima divina, questo tuo giuramento mi fa sentire luomo pi felice del mondo, ed io ti giuro che appena entrer in possesso delle mie ricchezze sveler, prima a te e poi a tutti, la mia vera identit, e niente potr fermarmi dal chiedere la tua mano a tuo padre, amore mio!
BIANCA: Attento non avvicinarti troppo allingresso di casa mia perch credo che mio padre stia per uscire con due miei pretendenti. (rientra scordandosi il balconcino)
TONIO: (richiamandola) U balcuni!
BIANCA: (esce e porta dietro le quinte il balconicino)
TONIO: Patruni ammucciamuni ca megghiu! (i due si nascondono)
SCENA SECONDA
(Escono da casa BATTISTA, GEREMIA e LORENZU)
BATTISTA: Basta, basta, non vogghiu sentiri cchi nenti, vi lhaju dittu milli voti com ca la pensu. Bianca, me figghia a nica, si po maritari sulu dopu ca sha maritatu Catarina, me figghia a granni. Si vuliti a Catarina, siccomu sacciu di chi famigghia siti, basta ca mi lu diciti, e ppi mia non ci sunu problemi!
GEREMIA: Ppi vui non ci sunu problemi, ma ppi mia s
LORENZU: Chidda chi fimmina ca unu si po maritari?
GEREMIA: Unu ha essiri pazzu ppi putirisilla maritari.
LORENZU: E accussi sghinfignusa, superba, smurfiusa,bisbetica e scavaddata ca fa nesciri i sintimenti di fora macari a Santu Giobbi!
GEREMIA: E vui ca siti so patri lati a sapiri megghiu di nuatri!
BATTISTA: Intantu Bianca, mi dispiaci ppi vuatri, arresta chiusa nta so stanza, facennu cunpagnia sulu a li libra e a li strumenti musicali, e lunichi pirsuni ca po vidiri sunu li maestri di puisia e musica. Cchi prima si marita Catarina, cchi prestu ci sar nmaritu macari ppi Bianca!
LORENZU: Ma accuss a vuliti beni a vostra figghia Bianca?
GEREMIA: A Catarina non la volunu mancu si cci larrialati.
LORENZU: Non si la pigghiunu mancu si cci dati ppi doti tuttu loru di lu munnu.. e s ca havi na bella doti!
GEREMIA: Si vidi ca siti propriu npatri disamuratu.
LORENZU: Aviti la pussibilit di maritarini una
GEREMIA: e inveci daccuss varrestunu tutti dui ppi cappata supra o stomucu.
LORENZU: E poi Catarina ha circari di essiri un pocu cchi calma.. troppu sghiribbizzusa
GEREMIA:..antipatica
LORENZU:.lunatica.
GEREMIA:fanatica
LORENZU:..collerica.
GEREMIA:.matelica..
LORENZU:..asmatica!
BATTISTA: (sorpreso) Asmatica?
LORENZU: No sacciu per fa rima!
BATTISTA: O rima o non rima m figghia non asmatica, non matelica, non lunatica, non collerica, non antipatica e mancu bisbetica. M figghia nciuri: na rosa adurusa
LORENZU: ma tutta spinusa..
BATTISTA: nvinu squisitu
GEREMIA: ca sapi dacitu
BATTISTA:..naceddu nta jaggia
LORENZU: ca sempri sarraggia
BATTISTA: ncanuzzu fidili
GEREMIA:. ca ci havi la bili!
BATTISTA: Basta, ju sulu canusciu com veramenti m figghia Catarina. Comu a m figghia non nnattruvati mancu si girati tutta la Sicilia di sutta e di supra. Ju vi pozzu garantiri ca cu si pigghia ppi mugghieri a m figghia Catarina sar lomu cchi filici di lu munnu. Pirch nonostanti pari scavaddata la picciotta chi duci, cchi raggiunevuli, cchi assinnata, cchi abbasata, cchi cumprinsiva e cchi calma ca cci po essiri nta lu munnu!
LORENZU e GEREMIA: (assieme) Ma ju vogghiu a Bianca!...
(Dallinterno si sente gridare Caterina e si vedono volare oggetti che entrano in scena colpendo Lorenzu e Geremia)
SCENA TERZA
(Detti pi CATERINA)
CATERINA: (dallinterno)Voitivinni pezzi di scunchiurutica viniti nta me casa sulu a nsuttarimi ppi farivi beddi davanti m soru ora ca sacciu ca non vinistivu ppi mia, u sapiti chi vi dicu?.. Ca a unu comu a vuautri no vulissi mancu ppi cannileri nta na stanza di mortu (entrando in scena) megghiu monica ca pigghiari unu di vuatri ppi maritu ci haviti a facci peggiu di npummaroru nfracitutu siti boni sulu a nsuttari i beddi picciutteddi ca tranquillamenti stanu nta so casa iti a nsuttari e vostri matri ca a stura sunu cuccati cu qualcunu di li so 1.500 amanti, pronti a stamparici nautru bellu paru di corna e vostri patri (insegue Lorenzu e Geremia) via.. via di cc.. tannu sugnu cuntenta quannu vi viru appinnuti nta nbellu chiaccu di furca! (Lorenzu e Geremia scappano via) Ah chi pirsoni insopportabbili!
BATTISTA: Calmati Catarina calmati!
CATERINA: (Quasi con le lacrime agli occhi) Patri comhaju a fari? Nuddu mi voli ppi mugghieri, venunu sulu ppi m soru Chi ci haju ca non v? Mi lu sapiti diri?
BATTISTA: Figghia mia non ti rattristari, tu s la picciotta cchi perfetta ca c nto munnu hai un sulu difettu.. si npocu istericaun pocu collerica un pocu manisca un pocu bizzusa un pocu bisbetica e accuss npocu di cc e npocu di dd tuttu summatu si na picciotta scavaddata!!!
CATERINA: (inveendo contro il padre) Ju non sugnu bisbetica e mancu scavaddata! Sugnu npocu cammuriusa veru ma chistu pirch a mia mi piaci trattari i masculi di paru a paru pirch non mi piaci essiri cunsidirata na fimmina ca non cunta nenti! Ju sugnu fatta accuss, e mi dispiaci ca propriu vui, vui ca mhata crisciutu, sia comu mamma ca comu babbu, mi dispiaci, dicu, ca mi criditi ca sugnu na picciotta npocu scavaddata! Ju non sugnu scavaddata. (grida) non sugnu scavaddata non sugnu scavaddata (esce mentre nitrisce). Ihihih
BATTISTA: Ma chi mali haju fattu ppi miritarimi na figghia accuss pazzaredda!U tragicu ca danima nnuccenti di Bianca non si po maritari si prima non si marita Catirinapirch accuss vosi a bonarma di m mugghieri. E Bianca santa criatura ppi cuppa di sta cavadda storna ha ristari mpurtusata intra studiannu da matina a sira musica e latinu. A propositu dumani ci haju a circari i prufissuri novi pirch chiddi ca cerunu si nni scappanu appena appunu a chi fari ccu Catirina V..vv.. megghiu ca non ci pensu pirch sannunca mi veni di sdilliriari macari a mia. (esce)
SCENA QUARTA
(GEREMIA e LORENZU rientrando in scena)
GEREMIA- E ora comu facemu?
LORENZU Gi comu facemu?
GEREMIA Ci vulissi qualcunu cavissi u curaggiu di pigghiarisi ppi mugghieri a Catirina
LORENZU - e finalmenti quannu Catirina ha pigghiatu maritu don Battista po fari maritari macari a Bianca Ma c nto munnu unu ca si po pigghiari ppi mugghieri a Catirina?
GEREMIA No!
LORENZU E allura voldiri ca ci lamu a truvari nuatri..
GEREMIA Ma varda ch bellu ca unu ca si voli pigghiari na bedda picciotta ha fari macari di ruffianu.
LORENZU Ntantu nmaritu a Catirina ci lamu a truvari ma se nnoa Bianca nni la putemu scurdari.. Ci voli nmaritu!
GEREMIA Ci voli nmaritu? Ci voli ndiavulu! Comu putemu spirari dattruvari a qualcunu, accuss insensatu di putirisi accasari ccu na fimmina accuss scavaddata!
LORENZU- Scavaddata ma china di soldi Perci basta unu ca ci interessunu i soldi e u maritu bellu attruvatu.
GEREMIA E allura circamulu Anzi facemu npattu, finu a quannu non truvamu stu maritu, nuatri non nni sciarriamu cchi ppi Bianca voldiri ca ricuminciamu appoi doppu!
LORENZU Va beni sugnu daccordu Allura forza circamu stu maritu. Ju vaju di cc (esce)
GEREMIA E ju di dd (esce)
SCENA QUINTA
(Entra LUCIO seguito da TONIO)
LUCIO (senza la maschera) Tonio, come far adesso che la mia adorata Bianca non pu sposarsi se non dopo che si sia sposata quella peste di Caterina?
TONIO Cc ci voli na bella pinsata. Si dda scavaddata di Catirina non trova un maritu siti propriu distinatu a fari la corti a na zitella chiusa intra i quattru mura da so casa, vita natural duranti! U sintistivu u signor Battista chi dissi? Sulu i du prufissuri ponu vidiri e parrari cche m figghi.
LUCIO Sorte ingrata. Cos non potr pi vedere la mia adorata Bianca!?
TONIO Patruni varripetu ca cc ci voli na bella pinsata
LUCIO - in questo s triste momento non mi viene in mente proprio niente
TONIO - e a mia inveci mi vinni na bella pinsata..
LUCIO Parla servo e se la tua idea risolver i miei problemi, sar io per una volta a fare da servo ai tuoi voleri.
TONIO Patruni.. u signor Battista dissi ca i prufissuri si nni scappanu ppi non cummattiri cchi ccu dda scavaddata di Catirina, e perci nni sta circannu nautri dui Giustu?
LUCIO S, proprio cos Ma non capisco dove vuoi arrivare
TONIO - Ma comu accuss semplici! Ju attruvai unu de du prufissuri
LUCIO E chi ?
TONIO Vui patruni miu, vui! Vi travistiti di prufissuri darti puetica e di latinu, ca vui u latinu u canusciti troppu bbonu, vi prisintati o signor Battista e accuss ccu a scaciuni di nsignaricci u latinu e a puisia e so figghi putiti stari vicinu anzi vicinissimu a la vostra adurata Bianca.
LUCIO Servo avere un servo che serve come servi tu fai sentire pi servo me che non son servo che te che sei servo veramente.
TONIO Non capii nenti ma ancora nnhaju finutu di sirvirivi.
LUCIO Parla allora!
TONIO U signor Battista non dissi macari ca prima ca si marita Bianca sha maritari Catirina?
LUCIO S.. ha detto cos ahim
TONIO Ora ju pensu ca si ju facissi in modu di fari annammurari di mia la pestifera Catirina e savissi a dari u casu macari ca idda sannammurassi di mia, datu ca idda na cavadda e ju hau statu sempri sceccu p darisi ca si cuncludi stu matrimoniu. e vui.
LUCIO - ed io potr sposare la mia Bianca e nel contempo ti dar met delle mie ricchezze e ti render libero come il pi nobile di tutti i miei avi
TONIO (baciandolo) Grazie.. grazie patruneddu beddu. Cu lhava a diri ca njornu avissimu addivintatu cugnati !
LUCIO E no invece preferisco che anche tu faccia la corte a Bianca, ma non per conquistarla ma per tenere a bada gli altri pretendenti e farli poi destere dal loro proposito.
TONIO Bravu u m patruneddu, macari pirch ju non mi vuleva maritari ccu dda furia.
LUCIO Bando alle ciance adesso. Mettiamoci allopera. Seguimi (escono)
SCENA SESTA
(Entrano PITRUZZU e il suo servo BRUNU)
PITRUZZU (in groppa a Brunu) Sceccu camina lultimu sforzu e semu quasi arrivati davanti a casa do m amicu Lorenzu..
BRUNU Patruni sugnu propriu stancu, havi cchi di menza jurnata ca vi portu a cazzicaledda da vostra casa a finu a cc haju tutta lossatura sfasciata ju non sugnu un quadrupedi sceccu ju sugnu un bipedi.
PITRUZZU - ma sempri sceccu
BRUNU - un bipedi servitori vostru
PITRUZZU E allura si s servitori statti mutu e camina
BRUTU - ju non sugnu sceccu
PITRUZZU Si u sceccu morsi di fami a curpa da t
BRUNU E allura chi ? Hava a moriri ju da fami?
PITRUZZU Pirch voi diri ca forsi ti tegnu dijunu?
BRUNU No.. ca quali mi faciti mangiari na vota a simana..
PITRUZZU E non tabbasta? Quantu voi mangiari na vota ogni tri jorna? U sai ca non mi pozzu permettiri di fariti mangiari accuss assai! Ju u fazzu po t beni pirch st divintannu na badda di lardu
BRUNU Ma si sugnu accuss siccu ca u viddicu mi sincucchiau ccu a carina?
PITRUZZU - Mutu e camina u sceccu morsi pirch ci mangiasti tutti i so favi
BRUNU U sceccu morsi pirch non mangiava da du simani.
PITRUZZU E si ju ppi du simani non appi bisognu do sceccu, ca arristai intra, chi fa ci hava a dari a mangiari u stissu? Stannu fermu chi bisognu aveva di mangiari?
BRUNU S per daccuss cci appizzastivu u sceccu. Ora quannu narricugghiemu mi tocca di vurricarlu nta qualchi fossa!
PITRUZZU Tu s tuttu scemu chi vurrichi vurrichi! Appena turnamu u squartamu e mi fazzu a riserva di carni ppi tuttu lannumhaju arricriari a mangiari
BRUNU E ju chi fazzu. Vi taliu? Non mangiu..
PITRUZZU Chi s cannibali? Ricordati ca a carni de propri simili non si po mangiari..
BRUNU E ju non sugnu omu?
PITRUZZU No! Tu s sceccu e perci carni di sceccu non nni po mangiari..
BRUNU E allura si daccuss u primu ca ncontru cci acchianu dincoddu e m u spurpu sanu sanu
PITRUZZU Bravu.. e accuss tattaccunu e ti fanu passari u restu da t vita a pani e acqua
BRUNU A pani e acqua?.... Bonu! Sempri megghiu darristari dijunu..
PITRUZZU Ora statti mutu fermati cc e fammi scinniri pirch chista mi pari a casa di lamicu m Lorenzu ca havi nbellu pezzu ca non lu vidu! (scende)
BRUNU (stirandosi) Ah finalmenti mi pozzu arripusari tannicchia (fa per sedersi a terra)
PITRUZZU (richiamandolo) E chi tassittasti? Sempri stancu s?
BRUNU Ma ju.veramenti
PITRUZZU Basta sempri ca parri s? Varda chi fai, ssiti e battimi dda porta
BRUNU E pirch patruni haju a battiri dda porta? Forsi ca nta sta chiazza i strati sunu tutti ntuppati e nuatri non putemu nesciri di nudda banna?
PITRUZU Sceccu s veru sceccu battimi dd beddu forti.. (indica la porta di Lorenzu)
BRUNU Comu patruni vuliti essiri battutu propriu dd? E ccu sugnu ju ppi putirivi battiri? Non sia mai, ju non sugnu capaci mancu di tuccarivi ccu njriteddu No no mi dispiaci ma non pozzu
PITRUZZU Ma propriu ju ci appi a cummattiri ccu stu sceccu? Segui il labiali (parla scandendo le parole) ti staju dicennu battimi dd porta pirch sannunca tabbattu ju ccu ncoppu di lignu mi st capennu?
BRUNU (sillabando anchegli) Comu lhaju a battiri dd porta, ccu na spaddata o ccu na pirata?
PITRUZZU (continuando a sillabare) Ju ti staju abbiannu na pirata pirch mi st facennu siddiari?
BRUNU (sillabando) Ma pirch stamu parrannu daccuss?
PITRUZZU Tuppulia nta dda porta scunghiurutu! (lo insegue)
BRUNU - (scappando) Aiutu.. aiutu u m patruni niscivu pazzu mi voli ammazzari!
PITRUZZU Frmiti ca nenti ti fazzu ti vogghiu sulu strafuttiri di vastunati
SCENA SETTIMA
(detti pi LORENZU)
LORENZU (rientrando) Ma chi st succidennu? Chi sunu sti strpiti?
PITRUZZU Nenti nenti stava assicutannu a mpezzu di sciccazzu!
LORENZU Ma scusa ma tu non s Pitruzzu?
PITRUZZU E tu non s Lorenzu?
LORENZU Pitruzzu!!!
PITRUZZU Lorenzu!!! (si abbracciano)
LORENZU Ma chi ci fai cc a Catania?
PITRUZZU Vinni ppi sistimari qualche facenna ppi li m affari. Vinni a circari furtuna datu ca m patri mossi e mi lassau.
LORENZU - chinu chinu di dinari veru?
PITRUZZU - No chinu chinu di debiti! Accuss ho deciso di vinirimminni cc a Catania e vidiri si pozzu attruvari na bedda picciotta disposta macari a maritarimi, cca havi na bella doti, e fussi capaci di guvirnarimi la casa e soprattuttu livarimi tutti i debiti ca fici m patri.
LORENZU C
PITRUZZU C chi cosa?
LORENZU Cc
PITRUZZU C qualchi problema?
LORENZU C . E propriu chiddu ca stava circannu. Tu s lomu cchi furtunatu di lu munnu! Tu cerchi na mugghieri ricca?
PITRUZZU S!
LORENZU C!!! Tu non poi sapiri quali gioia mi stai dannu nta stu mumentu! Amicu miu, a tia ti mannau u celu! Tu cerchi na mugghieri ricca? C cc Attruvai u maritu! Abbracciami!! (lo abbraccia)
BRUNU (che non ha capito niente) E chi ? U signor Lorenzu si voli maritari cco m patruni? Viditi comu su cangiati i tempiauh!?
PITRUZZU (divincolandosi dallabbraccio) Lorenzu mi stai facennu nsalaniri Spiegati megghiu.
LORENZU Tu non stai circannu na mugghieri ricca? C, c, c!!
PITRUZZU Ah.. c?
BRUNU (forte come uno starnuto) C!
PITRUZZU e LORENZU (assieme) Saluti!
BRUNU Sunu tutti dui scemi!
LORENZU Per tavvertu di na cosa vidi ca sta picciotta havi nbruttu carattiri. Per tantu ricca ca sugnu sicuru ca ppi tia li so ricchizzi cuntunu cchi assai di lu so carattiri.
PITRUZZU Havi nbruttu carattiri?
LORENZU E scavaddata!
PITRUZZU Scavaddata?
LORENZU Lunicu neu!
PITRUZZU Ma scavaddata assai?
LORENZU Scavadduna!
PITRUZZU Ma ricca?
LORENZU Riccuna!
BRUNU E riccuna ma scavadduna! Ma ccu li so ricchizzi cu si nnadduna ca scavadduna?
LORENZU Sempri ccu li manu allaria vucitara.. non voli sentiri raggiuni di nuddu, ntricalora, jetta cauci, muzzica e azzicca lugna peggiu di naddannata
BRUNU E chi na scimmia nsitata ccu na jatta?
PITRUZZU Ma riccuna!
LORENZU Chi nni pensi?
PITRUZZU Beh. Beh Chi voi ca ti dicu? Difittucci!
BRUNU Difittucci?
PITRUZZU Comu si chiama?
BRUNU Jena!... vuleva diri: Jana!
LORENZU No si chiama: Catirina
PITRUZZU Catirina. E so patri?
BRUNU Domatore! Vuleva diri: Salvatore!
LORENZU No si chiama: Battista! Battista Mennula.
PITRUZZU Ma ju a stu Battista Mennula lhaju ntisi diri di sicuru era namicu di m patri. E dimmi unnu sta?
LORENZU Propriu dd nfacci!
PITRUZZU Dicisti ca si chiama Catirina, veru?
LORENZU S!
PITRUZZU Catirina mi piaci stu nomu!
LORENZU Perfettu! Allura ti cunfidu nautra cosa, stu don Battista Mennula havi du figghi fimmini, a nica si chiama Bianca..
BRUNU Bianca a mennula mentri inveci a Catirina ci ha quagghiari a mennula! Ah..ah
PITRUZZU Brunu ppi carit basta ccu sti minchiati!
BRUNU Non parru cchi!
LORENZU - si chiama Bianca e mi piaci assai assaiuni, tantu ca cci l addumannai a so patri ppi maritarammilla , ma so patri non mi voli dari la so manu pirch prima dici ca sha maritari Catirina, ora si tu ti spusi ccu Catirina ju ci haju campu libbiru ccu Bianca.. Capisci?
PITRUZZU Ci a staju jennu a dumannari!
LORENZU Bravu!
BRUNU Ma patruneddu miu.. u sintistivu chi carattiri havi sta Catirina? Chi vi vuliti mettiri lacqua intra?
PITRUZZU Ma quali acqua intra ju u sacciu comu sunu sti fimmina scavaddati hannu bisognu di qualcunu ca li sapi cavalcari a duviri e ammansari comu si devi.. Stu tipu di fimmini fannu li so commudi pirchi ancora non hannu truvatu un veru masculu ca li sapi addumisticari Caru miu quannu li fimmini sunu fatti di sta manera quannu appoi sarrimoddunu addiventunu tuttu nfocu e chini di passioni ardenti ppi lu masculu ca li sapi mettiri a versu giustu!
LORENZU Bravu Pitruzzu! Di masculi comu a tia nta stu munnu ci nni vulissunu a migghiara. Ora tha dumannu nautru favuri, siccomu don Battista Mennula sta circannu un maestru di musica ppi la bedda so figghia Bianca, ju pinsai di travistirimi di prufissuri di musica e tu avissi a fari in modu di prisintarimicci comu tali accuss pozzu stari cchi vicinu a la me adurata Bianca! Mi lu po fari stu favuri?
PITRUZZU E c bisognu ca mi lu dumanni? Stracangiti e appena si prontu ti cci prisentu!
GEREMIA (da dietro le quinte) Di cc.. di cc.. viniti cc..
LORENZU Mutu mutu chista mi pari a vuci di geremia lautru pritinnenti di la amata Bianca Ammucciamuni cc arretu sintemu chi dici.. (i tre si nascondono)
SCENA OTTAVA
(GEREMIA e LUCIO)
GEREMIA (entrando seguito da Lucio travestito da professore) Prufissuri vogghiu ca cci liggiti a le m adurata Bianca sulu libbra di poesii damuri, da matina a sira, tantu ca di quannu sarrusbigghia finu a quannu si vo curca lunica parola ca ci ha nesciri da vucca ha essiri A-MU-RI! Semu ntisi?
LUCIO Le legger solamente poesie dove si esalteranno le qualit di Cupido ed Eros, di Venere e dApollo!
GEREMIA No cc nnha vniri nuddu pollu! E a poi ccu sunu tutti sti genti, cu i canusci? Troppu nomi appoi si cunfunni ci hati a diri puisii unni si parra di lu m amuri e di li m biddizzi. Ad esempiu comu a chista (prende un foglio e legge) :
Signu di gilusia, zagra daranciu,
sugnu arrassu di tia e malu pensu;
la notti non dormu e lu jornu non manciu,
bedda, ju sempri a lu to amuri pensu.
Bedda, mi lu dirai, o moru o campu,
si amari a tia perdita di tempu;
non curu tronu no, non curu lampu,
pri tia currissi cu lu malu tempu!
LUCIO (ridendo) Va bene, va bene non dubitate le legger solo poesie che metteranno in risalto le vostre doti amatorie e lo far con tanto ardore e calore da farla innamorare di me Di me. che poi. sareste voi. Chiaro?
GEREMIA Bravu daccuss hati a fari! Ora viniti ca vi cci presentu
SCENA NONA
(detti pi LORENZU, PITRUZZU e BRUNU)
LORENZU (uscendo) Carissimu Geremia, comu stati?
GEREMIA - Magnificu alla facci vostra. Ora non mi faciti perdiri tempu pirch staju jennu nni don Battista Mennula pirch ci prumittii ca ci avissi truvatu, ppi la bedda m nnammurata Bianca, un prufissuri di littri. E casu vosi dincuntrarimi ccu stu picciottu ca veramenti un allittratu capaci di nsignaricci tutti li puisii damuri ca parrunu di lu m beni!
LORENZU Appostu allura semu pari e patta pirch macari ju attruvai un prufissuri di musica ca ci po nsignari alla m amatissima Bianca tutti li canzuni damuri ppi falla nnammurari cchi assai di mia. Fa cuntu ca veni
GEREMIA Allura ppi pricidenza ju trasu prima datu ca u prufissuri lhaju a purtata di manu, appoi quannu arriva u vostru trasiti macari vui.
LORENZU Va beni. Ma chistu non u mumentu di parrari di pricidenza. A cosa cchi mpurtanti ca ppi puru casu oggi vinni a truvarimi namicu di Sirausa ca ntirissatu assaiuni a pigghiarisi ppi mugghieri a Catirina!
GEREMIA No!... Appiddaveru? Ma allura semu a cavaddu!... Ma a propositu di cavaddi stamicu di Sirausa ss pigghia daccuss senza canuscilla? U sapi chi pesti di fimmina ?
PITRUZZU (facendosi vedere) Sacciu tutti cosi Sacciu ca na cavadda ca curri a brigghia scioti e tratta lomini comu pagghiazza di li pedi. Ma cu tuttu chistu.. mha pigghiu u stissu!
GEREMIA Certu ca ci voli stomucu Ma comunqui qualunqui cosa vi servi, soddi o favuri, sugnu sempri a vostra disposizioni! Ma scusati pi casu chi siti un domatore di liuna?
PITRUZZU (ridendo) ah.. ah Nenti affattu. Ma ppi nmarinaru comu a mia ca ha supiratu mari ntimpesta, fulmini e saetti, marimoti e burraschi chi vuliti ca mi po fari na lingua di fimmina? Mi po alliccari comu na canuzza di passu.
GEREMIA Ma vui siti propriu cascatu do celucascati propriu comu u furmaggiu supra e maccarruna
BRUNU (al pubblico) E chisti ci volunu i maccarruna! Ci haju na fami ca mi mangiassi a muzzicuna ju stissu!
SCENA DECIMA
(detti pi TONIO)
TONIO (entrando vestito da Lucio) Scusatimi signuri si varristrubbu Ppi casu mi sapiti addisignari a strada cchi curta pparrivari nta casa do signor Battista Mennula, chiddu ca havi du beddi figghi fimmini?
GEREMIA Vuliti a iddu o a una de so figghi?
TONIO A iddu e a una de s figghi Ma pirch c qualchi ntoppitu?
PITRUZZU Di sicuru non circati chidda scavaddata, veru?
TONIO No, no, no quali a scavaddata, ju sugnu fattu ppa paci a mia mi piaciunu i fimmini quieti!
LUCIO (a bassa voce a Tonio) Tonio sei venuto proprio a tempo.
LORENZU Ci pirmittiti na parola? Ppi casu chi siti un pritinnenti di Bianca?
TONIO E si macari fussi a vui chi vinteressa?
GEREMIA Nni interessa pirch prima di vui cci semu nuatri ca la pritinnemu. Quistioni di pricidenza !
TONIO Ma scusati, pricidenza o non pricidenza, a strata siccomu di tutti, com da vostra macari da mia!
GEREMIA A strata s ma a figghia no!!
TONIO E ppi quali mutivu?
GEREMIA Pirch ppa figghia do signor Battista ci pensu ju!
LORENZU .. e macari ju!!
TONIO Allura semu tri i pritinnenti di Bianca.
BRUNU Mih i nnammurati a tri a tri lhavi sta Bianca! Ju a vidu janca!
TONIO Scusati ma chi cosa cangia ppi Bianca aviri dui o tri pritinnenti? Si na picciotta assinnata di sicuru si pigghia a chiddu ca cchi ci cunfanfira! E chiddi esclusi, essennu veri galantomini, voldiri.
BRUNU - ca salliccunu a sarda!
LUCIO Ahah Giusto!
LORENZU Ma vui i canusciti i figghi do signor Battista?
TONIO Si e no sacciu ca nhavi dui, una scavaddata e nautra nzuccarata!
PITRUZZU Chidda scavaddata lassatammilla a mia ca ntempu nenti a fazzu divintari nzuccarata pirch si no u sapiti Bianca, a nzuccarata, non si po maritari si prima non si marita Catirina a scavaddata.
TONIO Allura quann accussi, si vui mi faciti stu bellu favuri, di maritarivi a granni, non marresta autru ca dichiararimi sempri a vostra disposizioni!
GEREMIA e LORENZU Macari nuatri!
PITRUZZU Qua la mano! (i quattru si stringono la mano)
LUCIO Allora dato che siete tutti daccordo non vi resta che festeggiare con un bel pranzo. (rivolto a Tonio) Dico bene signore?
BRUNU Ah finalmenti si mangia!!!
TONIO Certu.. certu u prufissuri havi raggiuni. (a Lucio) E nta quali casa festeggiamu?
LORENZU Ma a m casa logicu
GEREMIA No.. no megghiu nta m
TONIO Facemu nta chidda m?
LORENZU e GEREMIA e TONIO (assieme) A m casa, a m casa!
BRUNU Voi vidiri ca si sciarrianu e arristamu tutti dijuni?
LUCIO Se permettete, essendo io al di sopra delle parti, vi suggerisco di festeggiare a casa del signor Tonio essendo lui lultimo pretendente che s presentato.
TONIO Giustu u capii a m casa e non si nni parra cchi. Nnimici nta li nnammuramenti ma amici nta li divittimenti!!
GEREMIA e LORENZU e PITRUZZU Aggiudicatu!
BRUNU Oh finalmenti si misunu daccordu. Si mangia si mangia (a Pitruzzu) Patruni amuninni a mangiari
PITRUZZU Amuninni a mangiari? Pirch tu chi s nnammuratu di qualchi figghia di Mennula?
BRUNU No, ju non sugnu nnammuratu n di mennula e mancu di nucidda
PITRUZZU E allura arresta dijunu pirch chista festa ca non tapparteni!
TUTTI eccetto BRUNU Amuninni amuninni a mangiari.. ah.. ah..
BRUNU (rimasto solo se la piglia con se stesso) Ma com ca mi pigghiassi prima a timpulati e appoi a muzzicuna! S a muzzicuna accuss almenu mangiu macari ju! (si morde le mani)
(In lontananza si sentono le risate degli altri mentre vanno via)
FINE PRIMO QUADRO
QUADRO SECONDO
Casa di Battista Mennula
SCENA PRIMA
(CATERINA e BIANCA)
CATERINA (entra in scena tenendo per le mani Bianca) Parra, parra, vogghiu sapiri quali di tutti sti muscagghiuni ca ti fanu la corti ti piaci cchi assai. E poi vogghiu sapiri pirch vannu tutti appressu a tia e nuddu inveci si prisenta a dumannari la m manu Parra
BIANCA Ti giuru che non ce n nemmeno unu che mi piace
CATERINA Lorenzu? Forsi ti piaci Lorenzu e non mi lu voi diri? Dimmi ca ti piaci Lorenzu parra.. parra
BIANCA Lorenzo pigiatelo tu con tutte le scarpe E cus fastidioso che non lo sopporto pi. Ti piace? E tutto tuo!
CATERINA Ah allura voldiri ca ti piaci Geremia? Chiddu havi tanti soldi e ti po fari passari tutti li capricci
BIANCA Sei gelosa di Geremia perch ha tanti denari? Ma tu cosa crede che son cos materialista e scema da prendere un uomo solo perch ricco? I soldi non fanno la felicit. Ora lasciami andare, mi stai facendo del male!
CATERINA Ah allura voi diri ca a scema sugnu ju? Addumannimi scusa ppi chiddu ca mi dicisti
BIANCA Ma io non ti ho detto niente
CATERINA Tu mi discisti scema.
BIANCA Parlavo di me. Lasciami andare ora
CATERINA Thaju arridduciri di na manera tali ca nuddu ti po taliari cchi nta facci. (cerca di strapparle i capelli)
BIANCA (scappando) Ahi ahi
SCENA SECONDA
(BATTISTA e detti)
BATTISTA (entrando) Basta.. basta chi sunu sti vuci? E mai possibili ca non jti mai daccordu e vhati a sciarriari sempri comu du jatti sarvaggi?
BIANCA Ha tentato di strapparmi tutti i capelli (piangendo va dal padre)
BATTISTA (stringendola a se) Veni cc Biancanon chianciri cchi curina do pap (a Caterina) Ma chi ti fici, chi ti fici ca a facisti chiangiri? (poi a Bianca) E tu bedda do pap vattini nta t cammira a raccamari e non ci dari cchi cuntu a sta strlica
BIANCA (andandosene) Ce lha con me perch ho alcuni pretendenti mentre lei non ne ha nemmeno uno
CATERINA (le fa uno sberleffo) Ahhhhhh!!!!!!
BIANCA (scappa piangendo)
SCENA TERZA
(BATTISTA e CATERINA)
BATTISTA Ma dicu ti vuoi quietari? Chi ca hai i diavuli ncorporati? Ma quannu nascisti chi cera malutempu ca na saitta ti fici addivintari accuss furiusa?
CATERINA Cettu ju sugnu a figghia do malutempu. Chidda furiusa! Mentri idda a figghia da jurnata e suli! Tutti volunu a Bianca Bianca di cc Bianca di dd E sintennu a lautri ca volunu a Bianca ju addiventu niura! A mia non mi voli nuddu chi haju a mriri zitella? Per siccomu ju sugnu a figghia granni.. prima mhaju a maritari ju perci idda si po fari priari di tutti chiddu ca a volunu ma tantu tempu persu ! Cc ci arresta! (segnandosi la gola)
BATTISTA Ma viditi chi malasorti mi nni vinni a mia mittennu o munnu a sta scavaddata! (si sente bussare alla porta) Passa dda banna ca ntisi tuppuliari.
CATERINA Si qualchi spasimanti di Bianca diciticci ca tempu persu, megghiu mi si fa monucu! Prima mhaju a maritari ju ju (esce gridando)
SCENA QUARTA
(BATTISTA, GEREMIA, LUCIO, LORENZU, TONIO e PITRUZZU)
BATTISTA Avanti avanti
GEREMIA (entrando seguito da: Lucio vestito da professore di lettere, da Lorenzu travestito da maestro di musica con chitarra in mano, poi da Tonio vestito elegantemente con un libro in mano e in fine da Pitruzzu) Carissimu signor Battista bona jurnata!
BATTISTA Bona jurnata a vui e a tutti li vostri amici! Pirch sta fudda?Successi cosa?
PITRUZZU Scusati siti vui ca aviti na figghia bedda e virtuusa ca si chiama
BATTISTA Bianca!
PITRUZZU No Catirina!
BATTISTA Catirina?
GEREMIA (fermando Pitruzzu) Calma, calma alleggiu amicu miu, non curriti daccuss!
BATTISTA S.. m figghia a granni si chiama Catirina
PITRUZZU Ju mi chiamu Pitruzzu, sugnu siracusanu e avennu ntisu ca vostra figghia Catirina bedda assai, modesta, pussedi tutti i megghiu qualit do munnu ma soprattuttu havi ncarattiri duci e mansuetu, comu si fussi nangilu do paradisu, ju vinni propriu ppi canuscilla di prisenza ed eventualmenti addumannari la so manu. E ppi essiri beni accolto da vui, sapennu ca iti circannu un maestru di musica vi purtai un amicu ca un prufissuri di musica veramenti eccesso
LORENZU - (correggendolo) Eccelso!
PITRUZZU - . Capaci di nsignari musica macari e scecchi ca passianu strata strata discinnenti di na famigghia di musicisti di rera e riritoria, tant ca so nannu , trombettiere di sua maist. Mentri sunava a trumma di chi morsi?...
LORENZU Di trombosi!
PITRUZZU Stati virennu?
BATTISTA Ju nni sugnu onoratu e accettu u vostru maestru ben volentieri abbasta per ca non mi fa moriri a figghia di catarru datu ca sona a chitarra! (risata generale) Turnannu a m figghia Catirinia, ascutati a mia, chidda non fa ppi vui.
PITRUZZU Forsi non vi piciu comu jenniru?
BATTISTA No no anzi siti nbeddu picciottu! Sulu ca me figghia Catirina..
GEREMIA (interrompendolo) Scusati si mintromettu, a propositu di prufissuri, macari ju vi purtai nprufissurunu ppe vostri figghi. Un illuminatu di la puisia ca sapi u latinu, u grecu, u francisi, u spagnolu
LUCIO - E soprattutto litaliano!
BATTISTA Ah.. sapi u talianu? E chi c bisognu non ca i me figghi hanu a jri allestru!
GEREMIA Laccittati comu un mio dono?
BATTISTA Cettu ca laccettu. Grazii. Ma u turcu u sapi?
LUCIO Il turco?
GEREMIA U turcu? E pirch?
BATTISTA Ppi capiri megghiu a m figghia Catirina, pirch chidda sicuramenti ci far vidiri cosi turchi! (ride solo Tonio) Scusati, ma chistu c schifiu ?
TONIO (dandosi delle arie da nobile) Mi chiamu Luciu, sugnu un pritinnenti di vostra figghia Bianca e ppi essiri beni accittatu da vui vi purtai in omaggio, ppe vostri figghi, nbellu libruni di puisii!
BATTISTA Ah.. perfettu accuss arrisparmiu nto materiali didatticu, specialmenti ca ora non ci si po mancu appiricari di quantu costunu!
PITRUZZU Ma riturnannu a vostra figghia Catirina, si idda sinnamurassi di mia supra quali doti putissi cuntari?
BATTISTA Ah ma vui allura siti nsistu?
PITRUZZU Vinni propriu ppi chistu!?
GEREMIA e TONIO E nuatri inveci ppi Bianca!
BATTISTA - Allura, ora facemu daccuss: i prufissuri cco strumentu e u libbru vanu dd banna a darici i primi lezioni a Bianca e a Catirina
LUCIO (prendendo il libro da Tonio) Finalmente era proprio quello che volevo fare andare da Bianca per le poesie damore! (esce)
LORENZU (con la chitarra) E ju inveci ci staju jennu a nsignari e vostri figghi comu si mana u strumentu ccu tutti du manu! (esce)
BATTISTA (ai presenti) Vuatri inveci viniti ccu mia a mangiari quattru cosa duci accuss nto frattempu parramu di chiddu ca ci addutati e m figghi in casu di matrimoniu!
PITRUZZU Don Battista ppi mia u tempu denaru vinni ppi vostra figghia e non pozzu perdiri tempu a divirtirimi.
BATTISTA (a Geremia e a Tonio) Allura vuatri itivi a mangiari i cosa duci mentri ju arrestu a discurriri ccu stu picciottu. U capiti veru ca si prima non si marita Catirina vuatri non aviti nudda spiranza ppi Bianca? Giustu!
TONIO Non faciti na cosa troppu longa (esce)
GEREMIA S pirch ju haju u zuccuru nto sangu e cosa duci non nni pozzu mangiari! (esce)
SCENA QUINTA
(BATTISTA e PITRUZZU)
BATTISTA Allura?
PITRUZZU Ripetu la domanda: si Catirina sinnamurassi di mia supra quali doti putissi cuntari?
BATTISTA Subitu ncuntanti 100 mila scudi
PITRUZZU E a morti vostra?
BATTISTA - a morti mia. facennu corna di cc a nautri centanni mit di tutti li m terri e possedimenti!
PITRUZZU Benissimu! Ju inveci comu contradoti cci ntestu a m mugghieri, ncasu ca avissi a campari cchi assai di mia tutti li m terri e i m beni dovunqui sattrovunu!
BATTISTA Magnificu!
PITRUZZU Allura facemu subitu stu cuntrattu di matrimoniu e non nni parramu cchi!
BATTISTA Giustissimu. Appena m figghia decidi di pigghiarivi ppi maritu! Pirch a cosa cchi gravi propriu chista!
PITRUZZU Ah na cosa di nenti Appena mi vidi sugnu sicuru ca casca nte me vrazza nnammurata pazza!
BATTISTA Pazza di sicuru nnammurata non cridu!...
SCENA SESTA
(CATERINA, LORENZU e detti)
CATERINA (da fuori) O gratticcilla a t soru vastasunazzu!
LORENZU (uscendo di corsa dalla stanza di Caterina con la chitarra a m di cappello) Chista na vera pazza havi i diavuli ncorpu.
BATTISTA Maestru ma chi succidiu? Accuss ci nsignati a chitarra a m figghia?
LORENZU Quali chitarra e chitarra, chidda lunicu strumentu ca p sunari u tamburinu pirch ci piaci a pigghiari a vastunati li genti. Chidda po sunari sulu strumenti a percussioni Tamburi.. piatti
BATTISTA No piatti noca gi mha spariggiatu dudici sirvizzi novi novi! Passati dd banna e ammuccativi quattru cosa duci!
LORENZU (uscendo) Ma vui comu cci putiti cummattiri ccu sta scavaddata? (via)
BATTISTA (a Pitruzzu) Chi vi diceva? Vui aspittatimi cc, u tempu ca lacquietu e poi va mannu! Non vaspittati per naccoglienza tutta rosi e ciuri. (esce)
SCENA SETTIMA
(PITRUZZU solo)
PITRUZZU Allura veramenti na scavaddata megghiu accuss sacciu ju comu ammansarla! Si idda minsulta ju cci dicu calmu calmu ca la so vuci aggraziata comu chidda do canariu si fa a facci tutta ncagnata, ci dicu ca bedda frisca comu na rosa di maju si si sta muta e sarrifiuta darrispunnirimi mi cungratilu ppi la so mudestia nto parrari. si mi dici di iraminni ci vasu li manu comu na pirsona china di gintilizzi e si a poi sarrifiuta di maritarisi ccu mia ju cci dicu subitu lu jornu e la chiesa di lu nostru matrimoniu. e mi la spusu! (sente ridere) Ma cu ca sta vinennu? Ora mammucciu e vidu cu su (si nasconde)
SCENA OTTAVA
(LUCIO e BIANCA)
BIANCA (entra seguita da Lucio) Ah ah Questo tuo travestimento proprio bello, nessuno potr riconoscerti cos come sei camuffato.
LUCIO Il mio servo Tonio si spaccia per me, cos tuo padre creder che io sia un vero professore di lettere!
BIANCA Hai avuto una bellissima idea e mentre gli altri credono che io stia con te a prendere lezione di poesie amorose
LUCIO -. In verit non facciamo altro che stare assieme e poterci amare in tutta tranquillit
BIANCA Come sono contenta daverti sempre a me vicino
LUCIO E altrettanto lo sono io Sai non bello amare una persona senza sperare poi di poterla portare allaltare
BIANCA Lo so tutta colpa di mia sorella Caterina. Se prima non si sposa lei io non posso neanche amoreggiare con colui che amo.
LUCIO Ma credo che oggi capitoler C un certo Petruzzo interessato a lei
BIANCA Oh.. speriamo che le piaccia e si sposano Perch io non voglio rimaner zitella vita natural durante
LUCIO Amore stai tranquilla Appena Caterina si sposa io faccio venire mio padre da Messina per chiedere a tuo padre la tua mano per me.
BIANCA (abbracciandolo) Oh.. gioia infinita.
LUCIO (baciandola) Oh amore mio grande!
PITRUZZU (tossisce dal nascondiglio) Ohoh
BIANCA C qualcuno
LUCIO (come riprendendo una lezione) e quindi come diceva Aristotele Lamore costituito da ununica anima che abita in due corpi Mentre Platone invece sosteneva: che lamore.
BIANCA - il mezzo che ti permette di mettere le ali e raggiungere la felicit..
LUCIO Ora passiamo alla lezione di grammatica. Le vocali sono cinque
BIANCA A.. E. I O.U.
LUCIO Con la vocale A vi sono diverse parole come Amore.
BIANCA Amami.
LUCIO Amiamoci. (escono)
SCENA NONA
(PITRUZZU solo indi CATERINA)
PITRUZZU (uscendo dal suo nascondiglio) Varda varda a Bianca chidda ca pareva a cchi nnuccenti di tutti. Chissa nni sapi cchi di Catirina, autru ca babba!
CATERINA (entrando furiosamente) Cu ca mi voli?
PITRUZZU Oh buonjornu Rina! E accuss ca ti chiamunu veru?
CATERINA Fossi siti npocu stunateddu, pirch vui u sapiti comu mi chiamu. O fors siti ntuppatu daricchi e non capistivu lu m nomu? Ju mi chiamu Catirina tuttu sanu
PITRUZZU Ma ju u diceva ppi nallungari u broru Ca-ti-ri-na!... troppu longu Voi ca ti chiamu Cati?
CATERINA (infuriatissima) N cati e mancu sicchi Mi chiamu Catirina e basta si non ti piaci ti nni po iri!
PITRUZZU Ma comu s dilicata nto parrari s propriu la gintilizza mpirsonificata!
CATERINA Avanti finiscila di sfuttiri chi voi di mia?
PITRUZZU Rina s megghiu di comu timmaginavu! E s ca mavunu dittu ca eri bedda, duci, virtuusa, assinnata, educata, eccetira eccetira. Ma di prisenza s ancora cchi supiriori. Brava, brava complimenti!
CATERINA Chisti sunu tutti munzignarii Ju non sugnu propriu comu dici tu!
PITRUZZU No inveci s E ca tu non ti nnaccorgi! E siccomu ju staju circannu da bedda figghia comu a tia ccu tutti sti pregi vinni a Catania apposta di Siracusa paddumanarrici a t patri la t manu! Gi ccu to patri nni misimu daccordi supra la doti e tuttu u restu
CATERINA Ma tu s tntiru Unni quannu. A ti pari ca era npezzu di mobbili misu allasta a ccu offri cchi assai? Veramenti s tu ca s nveru pezzu di mobbili!
PITRUZZU Ah s? E chi speci di mobbili?
CATERINA Ntintu sgabbellu!
PITRUZZU Allura si sugnu ngabbellu, veni assettiti supra i me jammi!
CATERINA Ju non nhaju muntatu mai scecchi comu a tia!
PITRUZZU E mancu ju fimmini comu a tia!
CATERINA E non nni ncravaccarai mai! Chistu certu viddanazzu ca non si autru!
PITRUZZU Scusamisi ti ncravaccu mancu sintirai quantu pisu sacciu ca s fragili e liggera
CATERINA Troppu liggera ppi nbistiuni armali comu a tia! E ora vattinni!
PITRUZZU Ma mia carissima Rina ju sugnu ngalantomu
CATERINA Ih ngalantomu nnhaju vistu scecchi a fera ma mai comu a tia!
PITRUZZU Certu ca avevunu raggiuni chiddi ca dicevunu ca eri comu na lapa di meli!
CATERINA Si sugnu nlapuni allura sta attentu o m pungigghiuni!
PITRUZZU E allura voldiri ca ora pigghia e ti lu scippu!
CATERINA Gi ma prima ha sapiri unn ca lhaju!
PITRUZZU Ma u sanu tutti unn ca u lapuni havi u pungigghiuni sutta a cura
CATERINA No nta lingua!
PITRUZZU Quali lingua?
CATERINA Nta chidda me Da to non sacciu chi faramminni! Pirch bona sula a cuntari fantonii. E ora vattinni a ddu paisi! Ti salutu! Pezzu di capruni!
PITRUZZU Ma quanti belli paroli ca mi sta dicennu si vidi ca gi ti sta nnammurannu di mia!
CATERINA S staju propriu smaniannu ppi tia Non ti pigghiu a jancati pirch mallordu i manu!
PITRUZZU Si cci provi ti nni fazzu pntiri!
CATERINA Varda ca si mi metti i manu ncoddu allura voldiri ca non s ngalantomu ma nvastasunazzu
PITRUZZU (la prende e la tiene ferma) Ah ora viremu accuss com ca mi scappi!
CATERINA Lassimi stari sannunca tastruppiu!
PITRUZZU Ma quantu s aggraziata tutti dicevunu ca eri unursa scuntrusa e na vipira vilinusa. Tutti chiacchiri! Tu s spassusa, amabbili, aggarbarata, fina e duci comu nciuri di primavera!
CATERINA Ma unni i studiasti sti belli paroli o manicomiu?
PITRUZZU - Su paroli ca ereditai do spiritu di m matri bonarma!
CATERINA Matri spiritusa e figghiu ngnacitutu! Vattinni o cucchiti!
PITRUZZU S mi cuccu! Ma nto t lettu! Forza accunsenti ca sugnu u maritu ca fa ppi tia.
CATERINA Megghiu monica!
PITRUZZU E unni attrovi na matri badissa ca ti voli?
CATERINA Carogna!
PITRUZZU Ppi sta luci ca fa sbrillicchiari a t biddizza, ppi sta biddizza ca gi sannammuravu di mia
CATERINA Tintu bistiuni!
PITRUZZU Tu non ti poi maritari autru ca ccu mia, pirch sugnu ju chiddu ca ti po ammansari!
CATERINA S sta friscu si vidi ca ti manca qualchi rutella do ciriveddu
PITRUZZU E allura quann accussvasimi! (con forza la bacia)
SCENA DECIMA
(detti pi BATTISTA)
BATTISTA (entrando) Allura caru Pitruzzu comu v ccu m figghia?
PITRUZZU Bonu non putissi iri megghiu!
BATTISTA E tu figghia mia comu tattrovi ccu Pitruzzu?
CATERINA E ci hai u curaggiu di chiamarimi figghia? Chi bellu affettu, chi bellu patri ca s ca voi ca mi maritu ccu mpazzu ccu unu nisciutu do manicomiu, nmisirabbili buffuni.. mbrogghipopulu ca ccu quattru paruleddi cci pari ca po vuliri tuttu chiddu ca voli
BATTISTA Allura Pitruzzu chi nni diciti di m figghia?
PITRUZZU Tuttu u beni possibbili e mmagginabbili Babbu?
BATTISTA - Gi mi chiamati babbu?
PITRUZZU Certu E fatta E vui e tutti lautri haviti dittu sulu munsignarii contru Catirina Non scavaddata ma quieta comu na palumma, non manisca ma bbona comu na madonna Nsumma ppi concludiri jemu tantu daccordu ca u matrimoniu avemu decisu di farlu duminica ca veni!
CATERINA Ti vogghiu vidiri prima appinnutu nta narvulu di furca! (scappa)
PITRUZZU Ficiumu npattuju e Catirina ca quannu semu suli si cumporta comu nangilu, ma quannu semu davanti e genti torna a essiri a scavaddata di prima. Non putiti cridiri quantu beni ca mi voli. Quant duci Macchiana di ncoddu e non ci la finisci cchi di vasarimi e abbrazzarimi. Ora vaju a Palermu paccattari tuttu loccorrenti p o matrimoniu! Vui babbu pinsati p a festa e p e nmitati ppi tuttu u restu cci pensu ju!
BATTISTA Chi vi pozzu diri? Chiamatimi milli voti babbu ma njenniru comu a tia mancu cco lantirninu u puteva attruvari (chiamando gli altri) Geremia, Tonio, viniti cc.
SCENA UNDICESIMA
(detti pi GEREMIA, TONIO indi LORENZU)
GEREMIA Chi c?
TONIO Chi successi?
BATTISTA E fatta fatta! Duminica prossima Catirina si marita ccu Pitruzzu!
GEREMIA Benissimu E allura ju fazzu di tistimoniu
TONIO E macari ju!
PITRUZZU Babbu amici Catirina Nni videmu duminica nchiesa. Addiu! (esce)
GEREMIA Ma allura ora caru don Battista putiti pinsari di maritari macari a Bianca? Varricordu ca ju fui u primu a dumannarivi la so manu
TONIO Ma ju sugnu cchi picciottu e perci Bianca sceglier a mia!
GEREMIA A mia.
TONIO No.. a mia!...
GEREMIA A mia!
TONIO A mia!
LORENZU (entrando) A mia!
BATTISTA Macari u prufissuri i musica?
LORENZU Ma quali prufissuri, ju sugnu Lorenzu e ppi stari vicinu a Bianca mi stracangiai di prufissuri i musica
BATTISTA Ah pezzu di furfanti allura fici bonu Catirina ca ti spasciau a chitarra ntesta!
LORENZU Pirdunatimi. u fici per amore nno ppi autri fini!
GEREMIA Su pirdunatilu.. per dopu stu travistimentu, Bianca ora tocca sulu a mia!
TONIO Pirch ju non cuntu?
BATTISTA Calma.. calma signori! Chiddi ca cuntunu sunu i fatti, e a chiddu ca po mantniri megghiu a m figghia Bianca ju cci dugnu la so manu! Vui Tonio chi cci addotati a m figghia?
TONIO Tutti li m terri e trentamila scudi..
GEREMIA Ju tutti li m terri e quarantamila scudi
TONIO Cinquantamila
GEREMIA Centumila..
TONIO Ducentumila
GEREMIA Cincucentumila.
TONIO Nmiliuni
GEREMIA Nmiliuni di miliuni di miliuni di miliuni di miliuni (lo ripete fino a che gli manca il fiato)
BATTISTA (a Tonio) E vui?
TONIO Pi uno! (fa il gesto dellombrello) Ti!
BATTISTA (stringendogli la mano) Aggiudicata!
FINE PRIMO ATTO
ATTO SECONDO
(Primo Quadro)
Casa di Pitruzzu
Interno duna stanza con un tavolo da pranzo e diverse sedie.
SCENA PRIMA
(BRUNU solo)
BRUNU (Venendo da fuori) Finalmenti arrivai. Fu e non sar cchi! Maliditti tutti i cavaddi ciunchi, maliditti tutti i fimmini pazzi, maliditti tutti i strati mpantanati e soprattuttu malidittu ju ca ppi guadagnari npizzuddu di pani mi misi a sivizziu do signor Pitruzzu ca pari nbonu cristianu ma quannu ci pigghiunu i cincu minuti ci duranu ppi qualchi menzura! Stavamu cavalcannu beddi tranquilli da Catania a iri cc, ccu nsuli ca spaccava i petri, quannu a ncertu puntu si nni vinni nacqua ma accuss forti ca pari ca abbiavunu cche sicchi i strati addivintanu ciumara i lampi e i trona ficiunu nfuriari i cavaddi ju circava di firmalli ma iddi currevunu cchi forti di mia Appoi a cavadda unni cera a mugghieri do m patruni si misi a sautari comu nariddu a signura ppo scantu si misi a ittari vuci u m patruni circava dammansari sia a idda ca a cavadda. nsumma comu fu comu non fu a ncertu puntu visti a signura Catirina abbulari comu na fogghia ritta ritta intra na fossa china di fangu. a cavadda sabbiau di latu. a signura chianceva a cavadda nitreva ju curreva. e u patruni arrireva! Ddocu li maliparoli di idda si fitenu comu a ncani mortu u patruni inveci daiutalla pinsava di frinari u cavaddu e ntra vuci, fangu, acqua, lampi e trona mi dissi di passari avanti e pripararicci a tavula i mangiari. Ah chi bella coppia secunnu mia stu matrimoniu arura di Natali a Santu Stefunu. A propositu di natali. (chiama) Natalina Natalina unni s?
SCENA SECONDA
(BRUNU e NATALINA)
NATALINA (serva e cuoca) Cc cc sugnu non ittari vuci ca a mia i vuci mi fanu smviri a nirvatura ccu mia ha parrari quasi in silenziu
BRUNU S ora mi mettu a parrari che segni de muti! Avanti smoviti non fari sempri a dummisciuta. Hamu a priparari a tavula ppe nostri patruni
NATALINA I nostri patruni? Voi diri u nostru patruni!
BRUNU Ah veru tu non sai nenti U patruni si spusavu!
NATALINA Attruvau na mugghieri? Di sicuru ha essiri nautra pazza cchi assai di iddu!
BRUNU Pazza no ma comu si fussi! Non sai chiddu ca cumminavu u patruni ppo matrimoniu..
NATALINA Cuntimi cuntimi
BRUNU S per nto frattempu apparicchiamu a tavula (durante il discorso di Bruno i due apperacchiano la tavola) Accuntu mentri tutti erunu a chiesa beddi vistuti e allicchittiati ca aspittavunu u zitu
NATALINA Cio u nostru patruni?
BRUNU Stunata.. si stamu parrannu di iddu!
NATALINA Allura?
BRUNU Ccu na scusa mi fici passari avanti dicennumi di diri a tutti linvitati ca iddu purtava npocu di ritardu di dui tri uri pirch u so cavaddu shava sciancatu duranti a strata.
NATALINA Chistu mentri a zita era allaltaru veru?
BRUNU Sicuru! Doppu tri uri ca tutti u spittavunu comu saspetta u Missia si senti na scarrica di rutti e pirita ca fici ntrunari a chiesa
NATALINA E ccu fu?
BRUNU Fu u nostru patruni ca trasennu nta chiesa a mpistavu di fetu ca a tutti i nvitati cci vinni macari u vommicu!
NATALINA Mu u mmagginu. Dda chiesa addivintavu na fogna
BRUNU Ma ancora nhaju finutu U patruni.. ca tutti saspittavunu beddu vistutu comu a nfiurinu era ncunnatu di na manera ca u spaventapassiri ca cc nta campagna ncunfrontu a iddu pari u principi di Galles!
NATALINA A ora? Accuss malu cumminatu era?
BRUNU Na cosa ca non si puteva taliari pari ca i robbi lhava pigghiatu nti Puddu u pizzaru!... Na cammisa tutta camuliata ca ogni purtusu era tantu
NATALINA Mischinu.. acuss pigghiava aria, no?
BRUNU Nparu di causi accuss curti ca parevunu sciarriati che scarpi e ncappiddazzu ca pareva na cruvecchia spunnata!
NATALINA Mih.. certu ca si vistivu allultima moda di Pariggi ah? Ma a zita.. a zita chi diceva?
BRUNA Nenti! Muta comu a npisci.. ccu tanti di occhi scannaruzzati e ccu nfilu di fumu ca cci nisceva daricchi!
NATALINA Stava abbruciannu da collira!
BRUNU Lunicu ca parravu fu u soggiru, don Battista Mennula, ca ccu na vuci abbabaleccata peggiu di na jaddina affucata ci dissi: Chi-chi vi-vi su cce-ccessi? Pirch vi-vi vististivu di sta ma-manera? Chi-chi chista naffisa non su-sulu ppi linvitati ma so-soprattuttu ppi me fi-figghia Ca-Catirina. V-v itivi a ca-canciari!
NATALINA E u patruni chi fici?
BRUNU - Nenti non si smuvivu di npassu.. dissi sulu: Scusati caru soggiru forsi ca Catirina sha maritari i m vistiti e non inveci la pirsuna?
NATALINA Bravu u patruni!
BRUNU Nsumma ppi falla brevi, u parrinu i maritavu ccu na missa ca duravu cincu minuti e subitu, senza perdiri tempu, u patruni si carricavu nto cavaddu a zita, ca nta tuttu stu frattempu appi sulu ciatu di diri s씅 e currennu di gran carrera, mentri ju cci jeva dappressu si partivu ppi veniri cc!
NATALINA E u ricevimentu? Non ni ficiunu festa?
BRUNU Qali festa.. festa Lassamu tutti cosi Cera na tavulata avanti a chiesa tutta china di beni di Diu ca u mangiari ni lu putevumu fricari mussu mussu e inveci partemu tutti tri a dijuna! Ora.. doppu du jorna di viaggiu ti pari chamu mangiatu? U patruni non nha fattu tuccari mancu lacqua n a mia e mancu a so mugghieri! (fa per portare in bocca qualcosa della tavola imbandita)
NATALINA (con un colpo di forchettone lo riprende) Posa lossu chisti non su cosi ppi tia chisti sunu cosi ppi lu patruni e ppi la nova patruneda! A stura hanu aviri na fami?!
BRUNU Ah pirch.. ju non nhaju? Famiccilla dari nalliccatedda tantu non si nnaccorgiunu!
NATALINA No! Nenti! Mancu u ciauru! Tu u sai ca si u patruni non trova u mangiari fattu bonu appoi sha pigghia ccu mia!
BRUNU E appuntu ppi chistu u vogghiu assaggiari accuss ti dicu si fattu bonu!
NATALINA Bonu fattu non c bisognu ca mu dici tu!
BRUNU (prende furtivamente una cosa da mangiare e scappa)
NATALINA (lo insegue) Fermiti pezzu di birbanti e posa ddocu!
BRUNU Acchiappimi si cci a fai!
NATALINA Ti nnapprufitti ca haju i caddi e peri e non pozzu curriri ma dammi tempu ca ti perciu! (sinseguono attorno al tavolo)
SCENA TERZA
(detti pi PITRUZZU)
PITRUZZU (entra e va a sbattere contro Natalina, cadono a terra) Bellu modu darriciviri u patruni ncasa propria!
NATALINA (facendo alzare Pitruzzu e spolverandolo) Vaddumannu scusa, pirdunatimi! Stavumu cunsannu a tavula ppi vui e ppi la vostra signura.
PITRUZZU Unn unn ddu sciamunitu ca mannai avanti ppi farimi attruvari tutti cosi pronti?
BRUNU (da sotto il tavolo) Cc.. cc sugnu patruneddu beddu Comu viditi a tavula gi bella e sistimata!
PITRUZZU Beni! E allura non smviti, nesci di ddocu a sutta, ammuccalapuni.. Vai fora e porta intra la t nova patruna ca ancora attaccata supra o cavaddu.
BRUNU (uscendo da sotto il tavolo) Attaccata supra o cavaddu?
PITRUZZU S.. lappi attaccari ppi na fari cascari ppa cintesima vota!
NATALINA Pirch gi ha cascatu 99 voti?
PITRUZZU Tu non tintricari nte cosi di lomini e pensa cchittostu a purtarimi nsicchiettu dacqua pulita ccu na tuvagghia!
NATALINA Subitu patruni! (esce)
PITRUZZU (a Brunu) E tu ancora ddocu s? Smoviti porta intra a m mugghieri!
BRUNU Subitusubitu! (esce)
NATALINA (entrando con secchio e asciugamani) Cc c lacqua e a tuvagghia!
PITRUZZU (mentre si lava) Ah finalmenti mi pozzu lavari npocu! (si lava e si asciuga poi posa il tutto in un angolo, poi gridando a Brunu che ancora fuori) Allura Brunu chi fa.. a sta purtannu a m mugghieri ntra la so nova maggioni?
CATERINA (da fuori sbraita come unossessa) Fermu fermu non mi tuccari non vogghiu ca mi metti i manu di ncoddu lassimi stari.. sacciu scinniri do cavaddu cche m manu senza bisognu ca mi pigghi.
BRUNU (da fuori) Allura forza.. scinnissi..
CATERINA (c.s.) Pigghimipigghimi..pigghimi ca cascai! (si sente un tonfo)
PITRUZZU Ora su centu! Ah..ah..ah.. (poi a Natalina) Dacci na manu macari tu..
NATALINA (fa per uscire ma poi si ferma su la porta dicendo) Patruneddu vostra mugghieri sta trasennu bedda comita che so peri( le fa ala)
PITRUZZU (fecendole segno di entrare) Trasi. Trasi Catirina. Trasi nta la t nova maggioni!
SCENA QUARTA
(DETTI pi CATERINA)
CATERINA (entra su tutte le furie gridando, tutta sporca ed ha il vestito da sposa tutto lacerato) Aaaaahhhhhh arrivai finalmenti! (si guarda in giro, la casa le fa schifo, poi dice dolcemente) Mi vulissi lavari npocu! E possibbili?
PITRUZZU (a Brunu) Brunu prestu porta ddu sicchiettu dacqua a la t patruna!
BRUNU Subitu! (va a prendere il secchio)
CATERINA Finalmenti npocu dacqua pulita!
BRUNU (porta il secchio a Caterina ma inciampa e glielo rovescia addosso)
CATERINA Veramenti acqua nnhava pigghiatu picca!
BRUNU Mha scusari
PITRUZZU (inveendo contro Brunu) Pezzu darmali accuss ca si servi la t nova patruna propriu lu primu jorna ca trasi nta sta casa? Natalina pigghimi ddu nervu pirch si merita na cinquantina di nirvati nta carina!
CATERINA No.. no..mariteddu miu no fici apposta appi a truppicari ppi culpa do pavimentu ca tuttu sbasulatu! Non ti pigghiari collira.. lassulu stari.
PITRUZZU Quali culpa do pavimentu ca havi i peri tunnu e cummina sempri guai!
CATERINA Pirdunatilu.
PITRUZZU (a Brunu) Ringrazia la t patruna ca intercediu ppi tia. Vasicci a manu!
BRUNU (a Caterina) Grazii patrunedda (fa per baciarle la mano)
CATERINA (ritirandosi la mano) Non c bisognu non nni vognu vasata manu!
PITRUZZU (a Brunu) Ora pigghia dda tuvagghia e ccu tutta a dilicatizza possibbili e immagginabbili asciughila comu di duviri.
CATERINA No no non c bisognu Mi asciugu da m! Datimi sta tuvagghia!
BRUNU (da la tovaglia a Caterina) Cc c a tuvagghia. (le bacia le mani) Grazie.. grazie... patrunedda mia
CATERINA (infastidita) Ti dissi ca non nni vogghiu vasati manu e comu ti lhaju a diri? (le d uno scappellotto che lo fa cadere a terra)
PITRUZZU Brunu ora basta falla asciugari.
CATERINA - Auh ma propriu nsistu! (si asciuga)
PITRUZZU Catirina amuri miu cridu ca a stura ha aviri npocu di famuzza.. veru?
CATERINA (gridando) Npocu? Su du jorna ca non mangiu! Lunichi cosi chaju agghiuttutu hanu statu acqua di celu e pruvulazzu di terra!
PITRUZZU Calmati calmati! Voldiri ca ora ti rifarai di tuttu chiddu cha patutu nta sti jorna. (a Natalina) Natalina prestu servi la cena!
NATALINA Subitu signor patruni!
PITRUZZU Carissima Catirina ora ti fazzu assaggiari la bona cucina di Natalina ca na cuoca veramenti supraffina. Ti fazzu alliccari lugna!
CATERINA E tanta la fami ca haju ca maccuntentu macari di novu frittu!
PITRUZZU Ma chi dici a m casa si mangia megghiu da corti di Francia Mangiari di Re!
NATALINA (porta un vassoio con della carne) Eccu cc.. Castratu arrustutu ccu patati vugghiuti!
CATERINA Bonu.. a mia mi piaci u castratu cco salamarigghiu e u limoni mungiutu! (fa per prenderne un pezzo)
PITRUZZU (bloccandola) Ah.ah Prima amha diri a prijera non giustu mangiari senza prima ringraziari a Diu! Accumenci tu o accumenciu ju?
CATERINA - . Veramenti.
PITRUZZU Accumenciu ju! Signuri tarringraziamu ppi stu bellu mangiari ca nni vulisti dari stasira.
CATERINA Amen. (fa per mangiare)
PITRUZZU (la blocca) Aspetta ancora nnhaju finutu. .e benedici ogni cosa ca sta supra sta tavula.
CATERINA Amen. (fa per mangiare)
PITRUZZU (la blocca) Un mumentu ancora ci nn e stasira sia ju ca me mugghieri Catirina ti rinnemu grazii pirch finalmenti nni st facennu sfamari.
CATERINA (forte e incazzata) Amen!!!!! Putemu mangiari ora?
PITRUZZU Ora putemu mangiari!
CATERINA Finalmenti! (prende una costata e fa per mangiarla)
PITRUZZU (la blocca nuovamente levandole la costata dalle mani) Ma comu arrustutu stu castratu? Natalina veni cc secunnu tia stu castratu cucinatu bonu?
NATALINA Certu cucinatu ccu tutti i sacramenti.
PITRUZZU Nni s propriu sicura?
NATALINA Sempri accuss lhaju fattu!
PITRUZZU E stasira inveci ti vinni tuttu abbruciatu. Talia parunu tanti pezzi di carvuni.
CATERINA A mia mi pari arrustutu bonu
PITRUZZU Ferma no u tuccari non senti lu fetu dabbruciatu ca fa?
CATERINA Veramenti fa nbellu prufumu e a poi mu mangiassi macari abbruciatu!
PITRUZZU Natalina jetta stu castratu nta munnizza pirch non cosa ca si p mangiari.
NATALINA (prendendo il vassoio) Comu cumanna u signor patruni!
CATERINA (fermandola) Aspetta.. aspetta Almenu lassa i patati!
PITRUZZU (prendendo le patate) E chisti mi chiami patati vugghiuti? Su cchi duri de cutulisci appena arrivunu nta panza nchiummunu! Brunu, Natalina ittati tutti cosi nta munnizza, ittati macari i piatti i cazzalori i pignati e macari u fucuni! E jettiti macari tu (a Natalina) maliditta vecchia scunchiuruta ncapaci di cucinari npocu di carni comu di giustu! Vattinni sannunca ti pigghiu a pirati!
NATALINA e BRUNU (prendono il tutto e lo portano fuori)
CATERINA Vi scungiuru lassatila stari a sta povira vecchia forsi u focu era troppu forti e fici abbruciacchiari a carni! Ma vulennucci pinsari non era accuss vummicusa! Secunnu mia si puteva mangiari!
PITRUZZU Tu pensi di pirdunari propriu a tutti. Pensa a malafiura ca mi sta facennu fari propriu a prima sira a tavula ccu tia. Chiddi chi erunu cosi di mangiari? U carvuni nni vuleva fari mangiari Tu ha sapiri ca u medicu mi pruibbiu di mangiari sia carni troppu cruda ca troppu abbruciata, pirch dici ca a carni o cruda o abbruciata fa veniri a bili e fa nsarvaggiri macari i cristiani cchi abbasati!
CATERINA E allura chi mangiamu?
PITRUZZU A megghiu cosa ppi sta sira . arristari. dijuni!
CATERINA Ancora?
PITRUZZU Accuss dici la Midicina! Voldiri ca dumani a matina mangiamu comu a du purcidduzzi! E a poi u m medicu dici sempri: Chi longu u dijunu chi apprizzatu u mangiari. (chiamando) Natalina Natalina Accumpagna a la tuletta la m signura e appena pronta la porti nta stanza e lettu!
NATALINA (entrando) Viniti patrunedda bedda ca vaccumpagnu!
CATARINA S nta stu mumentu sugnu cosa propriu di iri nta tuletta megghiu ca mi canciu (a Natalina) Tenimi per.. pirch non ci a fazzu mancu a stari additta! (escono)
SCENA QUINTA
(PITRUZZU solo)
PITRUZZU (ride) Ahah..ah Mi pari ca finora haju recitatu troppu bonu a parti do maritu ncazzusu! Mi dispiaci ppe m servi ca non lhaju mai maltrattatu di sta manera. Catirina ora comu ora veramenti tutta allaccarata.Morta di fami e allattumata do viaggiu Non ci a fa mancu a stari additta! Ah..ah..ah.. Ci calmanu lagghi e cci finenu tutti i capricci caveva ntesta! Ahah Inveci di na jatta sivvaggia mi sta parennu na cavadda addumisticata. Ma ancora nnhaju finutu Ci haju a fari passari na nuttata damuri ca si lha riurdari finu ca campa. Non lhaju a fari arripusari ppi nenti. Non ci haju a fari chiudiri occhiu Tantu lhaju a teniri arrusbigghiata ca lhaju a fari addumisciri additta additta. E appena chiudi locchi ci haju a fari sautari i vermi maligni tantu ca ha maliriciri lu jornu quannu mi canuscivu.. E vi giuru ca dumani a matina mi preir a quattru pedi comu na picuredda dicennumi ca si metti a fari tuttu chiddu ca ci dicu abbasta ca a lassu dormiri tannicchia! Criditimi, ppammansari li fimmini scavaddati comu a idda, chistu lunicu modu ppi falli acquietari! Ora mi vaju a cangiari macari ju pirch staju fitennu peggiu di npurceddu! Anzi, mentri ci sugnu, vaju macari ncucina e mi vo mangiu npocu di castratu arrustutu pirch staju murennu da fami. Ddu castratu era arrustutu troppu bonu e a jttallu veramenti piccatu.. (esce)
SCENA SESTA
(CATERINA e NATALINA)
CATERINA (entrando in punta di piedi seguita da Natalina) Allura? Po essiri o non po essiri?
NATALINA Mi stati addumannanu na cosa ca non pozzu fari. Si u veni a sapiri u m patruni mabbia fora a pirati di sta casa!
CATERINA Ma pirch ora non sugnu macari ju a patruna di sta casa?
NATALINA oscenza havi ragiuni, ma u patruni voli ppi vui li megghiu cosi ca ci ponu essiri. Si appoi non vi piaciunu? Chiddu sicuramenti sha schitta ccu mia!
CATERINA Ma santa cristiana, tu chi cridi ca mi maritavu ppi farimi mriri da fami? A m casa a Catania cera mangiari in abbunnanza e tuttu chiddu ca arristava ci u davumu a ccu nnhaveva di bisognu. A m casa si traseva dijuni e si nisceva sazii! Varda ju nnhaju priatu propriu a nuddu paviri qualcosa e ora inveci ppaviri npizzuddu di pani mi tocca fari a dumannera comu na pizzenti. U capisci ca ju vulissi qualcosa di mangiari e inveci m maritu mi sta inchennu di mutuperii e maltrattamenti, di vuci e sgarbataggini? Secunnu iddu si ju mangiu npocu di carni pozzu cascari malata Quannu mai sha dittu ca a carni fa mali? A mia mi piaci. Mi piaci u castratu mi piaci a sasizza mi piaci a carni i porcu. Mi piaci a carni nta tutti li maneri. Ma si non possibili aviri npocu i carni maccuntentu macari di npocu di virdura di na lattuca di npummaroru macri di nfinocchiu abbasta ca mangiu! Ti nni preju Natalina mentri iddu non c portami qualcosa di mangiari sannunca mi mettu a jttari vuci ca fazzu curriri a tuttu u vicinatu! Dammi a mangiari masannunca ti mangiu a muzzucuna!...
NATALINA No no.. ppi carit ju ca non ci haju nenti chi perdiri E va beni vi portu qualchi cosa Per u patruni nnha sapiri nenti, arristamu ntisi!
CATERINA Varda po si o no ju stanotti mancu a vucca grapu accuss non senti u ciauru do mangiari!
NATALINA Va beni vi portu chiddu cattrovu Vi piacissi nbellu pedi di porcu?
CATERINA Ora comu ora mi mangiassi macari nperi di tavulinu.
NATALINA - .. ccu na bella lumia mungiuta.
CATERINA Ss mungicci chiddu ca voi. abbasta ca mu porti!
NATALINA (fa per andare poi ritorna) No u peri i porcu cridu ca fa mali o ficutu... Vi portu megghiu nbellu piattu di mussi e carcagnola?
CATERINA Ah troppu bellu ju nesciu pazza ppe mussi e i carcagnola! Per ora smoviti isa li carcagna!
NATALINA (fa per andare poi ritorna) Ma patrunedda chi dici i mussi e i carcagnola non su troppu pisanti specialmenti a prima notti di nozzi?
CATERINA Nooooo. Inveci mettunu sustanza e sunu macari afrodisiaci. Va pigghili.
NATALINA (c. s.) Ma non fussi megghiu nbellu pezzu di carni ugghiuta ccu lossu nto menzu?
CATERINA Ah certu lossu ccu a cannedda ah? Pirch a mia a cannedda mi piaci assai assai
NATALINA (c. s.) Allura vi portu sulu lossu?
CATERINA Lossu do coddu tha rumpiri ancora cc si?
NATALINA No ju diceva
CATERINA Non diri nenti haju caputu mi stai pigghiannu ppi fissa , veru? Si peggiu do t patruni (urla) Vattinni, vattinni, prima ca ti sminnittiu tutta e ti mangiu a pezzi a pezzi accuss cruda comu si!... Fora fora
NATALINA Aiutu aiutu. Avemu ncasa na cannibbala.. aiutu! (esce)
SCENA SETTIMA
(CATERINA e PITRUZZU)
PITRUZZU (entrando) Catirina amuri miu ti vidu npocu furiusa chi successi? Forsi eri npinseri ppi mia? Cc sugnu non ti preoccupari! Ora ni nni jemu a curcari e ti fazzu passari la notti cchi meravigliosa di tutta la t vita.
CATERINA (scostandosi) No non mi tuccari ccu tia non mi cci curcu!
PITRUZZU Eh no! Chistu non lu po diri e mancu fari ricorditi ca ora s m muggieri e tu hai lobbligu di soddisfari tutti li m vuliri.
CATERINA Unni.. quannu ju sugnu na fimmina emancipata, libbira di fari e diri tuttu chiddu ca mi pari e piaci. Caru miu i tempi su cangiati ti pari ca semu fermi e tempi di lomu di li caverni? Na mugghieri po dicidiri secunnu la so vulunt specialmenti si u maritu non capaci di sustintarla mancu ccu nbellu pezzu di carni!
PITRUZZU Carni? U sacciu ju ppi tia chi carni ci voli
CATERINA Pezzu di vastasunu ca non si autru! Accuss porti rispettu a t mugghieri? Si vidi propriu luntanu centu migghia ca si nviddanu ccu a scoccia ca ti vulisti maritari ccu mia ppi sdirrozzariti npocu!
PITRUZZU Ah.. daccuss a pigghi? E allura videmu cu a vinci tu o ju! (linsegue, Caterina non si fa prendere, si lanciano oggetti dicendosene di tutti i colori, poi Pitruzzu afferra Caterina) E ora di cc non mi scappi.. ( la sculaccia)
CATERINA Basta basta pezzu di ursu mastinu. Ha veniri ddu jornu ca cumannamu nuatri fimmini
PITRUZZU Quannu a poi veni si nni parra Ppi ora cumannunu i masculi e si fa chiddu ca vogghiu ju Spogghiti e mettiti sutta i linzola
CATERINA No ju ccu narmali comu a tia non mi ci curcu..
PITRUZZU Non ti ci curchi? E allura curchiti sula voldiri ca non assaggerai mancu ppi sta sira il dolce frutto dellamore. Arresti dijuna non sulu di mangiari ma macari di di di autri cosi! Ju mi vaju a curcari nto m lettu e dd taspettu si non ti vuoi curcari ccu mia dda banna c a stadda e ti curchi cco sceccu. Sogni doro! (fa per andare poi ritorna) Ah e dumani ti portu nni t patri (esce)
SCENA OTTAVA
(CATERINA sola)
CATERINA (gli lancia qualcosa poi rimasta sola, getta un urlo) Aaaahhhhhh!!!! No sumportu cchi n sumportu!! Ppi forza haju a fari chiddu ca dici iddu. Ju sugnu Catirina Catirina Mennula, figghia di Battista Mennula di Catania Non sugnu na mugghieri qualunqui ca unu po cumannari a so modu e piaciri. Ju appartegnu sulu a mia stissa ju ju ju per minnammurai di stu Pitruzzu pirch lunicu ca mi sapi tniri testa. (dolce) Quannu mi pigghi ccu li so manu caddusi e forti ju mi sentu squagghiari tutta. Per ju non ci vogghiu dari saziu aspettu ca maddumanna di curcarimi ccu iddu ccu npocu di gintilizza pirch lamuri ah lamuri lamuri na cosa troppu bella. E si a poi o to latu c nmasculu comu a Pitruzzu, ca ti voli tutta ppi iddu, ca ti stringi nta li so razza e ti fa sntiri lu curu e lu ciuru di li so carni allura ha essiri ancora cchi bellu! S s Pitruzzu propriu lomu ca fa ppi mia Ma c un ma.. Ancora troppu prestu ppi daraccilla vinta u vogghiu fari piniari ancora npocu, ci vogghiu fari stirari u coddu e a poi. Quannu propriu non nni po cchi sugnu sicura ca mi fa passari li megghiu nuttati damuri ca mai fimmina ha passatu nta so vita. Lhaju a fari cascari comu dicu ju! (con goduria) Ah. Ah (si butta su di una sedia, questa si rompe e Caterina cade a terra) AhiahiPer ora cascai ju! (movimento di stizza e grido di rabbia) Aaaahhhh!!!!
FINE PRIMO QUADRO DEL SECONDO ATTO
ATTO SECONDO QUADRO SECONDO
A casa di Battista
SCENA PRIMA
(TONIO, BATTISTA, GEREMIA e LORENZU)
TONIO Signor Battista semu tutti cc riuniti pirch nni misimu daccordu ca vhamu a diri na cosa ca interessa non sulu a nuatri ma macari a vui.
BATTISTA A mia? E di chi si tratta?
TONIO Vui sapiti ca nuatri semu pritinnenti di Bianca e sapiti macari ca a vulemu beni.. ora tantu u beni ca cci vulemu ca nuatri semu disposti a rinunciari a la manu di vostra figghia.
BATTISTA Ah bellu beni cci vuliti! Successi cosa?
LORENZU Non ci arristati mali ppi piaciri. Si nuatri narritiramu accuss di bottu signu ca oltri a nuatri tri ci nn nautru ca la pritenni!
BATTISTA Ma chi cintrati vui? Vui non siti u prufissuri di musica!
LORENZU Signor Battista ju sugnu Lorenzu, u vostru vicinu di casa, e mi fingii prufissuri sulu ppi stari cchi vicinu a Bianca. Ma a quantu pari chidda di mia non nni voli sentiri mancu parrari.
BATTISTA E ccu stautru pritinnenti ca a voli e ju non nni sacciu nenti? Ju oltri a vuatri tri non canusciu a nuddu!
GEREMIA E inveci ju vi dicu ca u canusciti, e macari troppu bonu. Addirittura fui ju ca vi lu purtai ncasa vostra comu prufissuri
BATTISTA U prufissuri di puisia? Di iddu stati parrannu?
GEREMIA Iddu.. iddu.. E lamici mei cc, mi dissunu ca ntra nsunettu e na ballata hannu vistu a Bianca amuriggiari cc prufissuri
BATTISTA Ntra nsunettu e na ballata?
TONIO E macari ntra li filastrocchi
BATTISTA Ah s?.. Allura vol diri ca mha ficiunu sutta locchi?!
GEREMIA Propriu accuss. E a quantu pari lamuri veramenti ricambiatu! Su propriu du versi di la stissa strofa
LORENZU - Du versi a rima baciata
BATTISTA Ah macari lha baciata! Oh ma allura datu ca lha baciata si lha maritari ppi forza ormai u dannu fattu! Ma siti sicuri ca sunu veramenti nnammurati luna di lautru e non si tratta nveci di nfocu di pagghia?
LORENZU Sunu nnammurati finu alla morti i visti ju ca amuriggiavunu mentri stava circannu di nsignarici a Bianca i setti noti musicali, cio Do Re Mi Fa Sol La Si Do. Si parravunu a baccagghiu usannu i noti musicali.
BATTISTA E comu?
LORENZU Accuss: iddu ci diceva Bianca dove facciamo la lezione? E idda ci arrispunneva: Do ve la fa la mi sol re la. La sol so fa La mi sol re la la fa sol so fa? Allora anchio!
BATTISTA Nto sof? A lizioni a facevunu supra o sofa?
LORENZU E iddu: E dimmi dopo la lezione cosa vuoi mangiare?E idda Si mi fa fa mi mi fa la fa sol la.
BATTISTA A fasola? E non ci jetta pisanti?
LORENZU E appoi ppi quannu iddu ci diceva Bianca vuoi darti a me? Idda ci arrispunneva
BATTISTA Chi ci arrispunneva? Chi ci arrispunneva?
LORENZU Si re sol la mi do si mi fa fa re la do re sol so fa
BATTISTA Ladore?
LORENZU Lamore. Licenza poetica no?
BATTISTA Ah figghia scrianzata, allura la cosa gravi appiddaveru! Ma stu prufissuri di chi casata ? E di bona famigghia? Nhavi soddi ppi manteniri a m figghia?
TONIO Pozzu garantiri ju. Anzi, datu ca oramai semu arrivati a stu puntu megghiu ca vi dicu cu sugnu veramenti ju! Ju non sugnu Luciu
BATTISTA E ccu schifiu s?
TONIO Ju mi chiamu Toniu e sugnu servu do signor Luciu fintu prufissuri di puisii ma veru m patruni.
BATTISTA Nmumentunmumentu ca mi sta furiannu a testa Non staju capennu nenti U prufissuri di musica non u prufissuri di musica ma Lorenzu u m vicinu di casa e spasimanti di m figghia Bianca, vui non siti Luciu spasimanti di m figghia Bianca ma Toniu servu di Luciu ca non prufissuri di puisia ma u vostru patruni ed innammuratu di m figghia Bianca. Speru sulu ca vui (rivolto a Geremia) siti appiddaveru u signor Geremia e non qualchi fimmina travistuta di masculu ca vinni nta m casa paddumannari la m manu?
GEREMIA Masculu masculu sugnu e non vinni paddumannari la vostra manu ma chidda di Bianca!
BATTISTA E vi chiamati Geremia?
GEREMIA E mi chiamu Geremia, anzi ppi essiri precisu mi chiamu Geremia Gedeone Gennaro Gerolamo Geraldo Gelsomino! Ppi lamici Ge g!
BATTISTA Almenu unu arisuttau veru! (poi a Tonio) Allura u t patruni sha passa bonu?
TONIO E nobili di setti generazioni e so patri nentidimenu ca u diritturi do bancu de pegni di San Paulu!
BATTISTA Ah.. San Paulu vicinu a SantAita e Vattiati. Bonu allura u picciottu. (a Lorenzo) Vui non aviti nenti in cuntrariu veru si a manu di m figghia ci a dugnu a stu signor Lucio?
LORENZU Ju sugnu nomu di munnu e capisciu ca quannu c nto menzu lu veru amuri nenti lu po cuntrastari. E poi ppi diri a virit ci haju nautra fimmina di riserva, na bedda viduva, ricca, senza figghi ca non aspetta autru ca ju cci dicu di s ppi cunchiudiri stu matrimoniu!
BATTISTA Ah bravu jucaviru ccu du mazzi di carti ah?
LORENZU Trattannusi di fimmini megghiu aviri cchi occasioni!
BATTISTA (A Geremia) E vui, signor Geg, chi nni diciti di sta situazioni?
GEREMIA Ju ormai sugnu troppu vecchiu ppi circari di fari nnammurari di mia qualchi autra fimmina a la m et megghiu ca marritiru i pupi prima di fari qualche mala cumparsa. Megghiu mi staju ccu stonuri ca essiri ncurniciatu (fa il segno delle corna) di li mmiriusi!
BATTISTA Allura decisu! Cuntenti vui cuntenti tutti! Ma soprattuttu cuntentu ju e macari m figghia ca nni mparintamu cco bancu i San Paulu! E poi sona macari bonu: Bianca Mennula di San Paulu. E u primu figghiu u sapiti comu sha chiamari?
TONIO Pistacchiu di Bronti
TUTTI (ridono)
BATTISTA Chista bella va beh appoi o nomu si cci pensa Ntantu jemu a priparari u fistinu ppi stu bellu fidanzamentu
GEREMIA TONIO LORENZU Accuss prestu, lampa e stampa?
BATTISTA S.. s셒i cosi shanu a fari cauri cauri Pirch vuatri u sapiti comu sunu i fimmini. oggi sinnamurunu di unu e dumani po essiri ca nattrovunu nautru!
GEREMIA TONIO LORENZU Allura prestu, o jemuni a priparari. (escono tutti commentando)
SCENA SECONDA
(LUCIO e BIANCA)
LUCIO Mia diletta Bianca dimmi se da i nostri incontri stai provando profitto e piacere.
BIANCA Oh tantissimo. Ma dimmi qual largomento che hai scelto oggi cos per non dare nellocchio?
LUCIO Ti parler dello stesso argomento che spero di esercitare insieme a te: lArte di Amare di Ovidio.
BIANCA S continua a parlarmi di questArte perch vedo che come la insegni tu nessun maestro finora me ne ha fatto cos tanto appassionare.
LUCIO (leggendo un libro) Cos scrive Ovidio: O tu che vieni alle armi della guerra damore per la prima volta, sappi che la donna non ti cadr dal cielo, ma dovrai esser tu a cercarla con abilit. Per disarmare una donna riempila di carezze. Non arrenderti se inizialmente lei sembra non gradire: quando meno te lo aspetti, lei ceder alla voglia che cerca di trattenere. La donna brucia di desiderio pi delluomo, ma lo sa nascondere bene. Se non fossi tu a prendere liniziativa prima o poi sarebbe lei stessa a chiederti di accarezzarla. (fa per accarezzarla)
SCENA TERZA
(DETTI pi TONIO)
TONIO (entrando) Oh..oh.. scusatimi si mintromettu accuss di bottu nta vostra lizioni ma vhaju a dari na nutizia ca cridu sar beni accetta a tutti dui..
BIANCA Dite pure.
TONIO Vi vuleva diri ca sia ju ca u vostru maestru di musica, ca ppi diri a virit u signor Lorenzu, ca si travistivu di maestru
BIANCA Lorenzo? Uno dei miei vecchi pretendenti?
TONIO Propriu iddu. Dunca comu vi stava dicennu, sia ju ca u signor Lorenzu abbiamo decisu di rinunciari a pritenniri la vostra manu.
BIANCA Oh come son contenta! E il signor Geremia insiste ancora?
TONIO No, macari iddu ci livau manu daddumannari a vostra manu. E ora arristau un sulu pritinnenti?
BIANCA Ah.. ce n ancora un altro? E chi ? Lo conosco?
TONIO S, si chiama Luciu!
BIANCA Lucio? Ma Lucio non sei tu?
LUCIO S, mia cara, il vero Lucio sono io (si toglie il travestimento) che come ben sai mi sono travestito da professore per starti pi vicino e conoscerti meglio e mi sono presentato sotto queste mentite spoglie perch desideravo che tinnamorassi di me, non perch bello e ricco, ma per la mia indole di giovane innamorato, anima mia!
BIANCA Io ti ho sempre amato, fin da quando mi cantavi le serenate damore sotto il mio balcone.
LUCIO Ed anchio mi sono innamorato di te mentre tu ascoltavi.
BIANCA Sai che ti devo dire? In fondo in fondo anche sotto queste vesti da professore hai fatto in modo che minnamorassi ancor pi di te. Devo dire che ci sai fare sia con le canzoni che con le lezioni amorose. Dolce amante mio!
LUCIO Allora sigilliamo con un abbraccio il nostro raggiunto scopo. Bianca
BIANCA Lucio... amor mio! (si abbracciano)
LUCIO Finalmente!
SCENA QUARTA
(DETTI e BATTISTA)
BATTISTA (entrando vede i due abbracciati) Ah.. ah ecculi cc i du picciuneddi..
BIANCA Padre non pensar male questo giovane deve parlarvi..
LUCIO Signor Battista devo confidarvi una cosa e nel frattempo chiedervi scusa
BATTISTA Sacciu tutti cosi Non c bisognu ca mi parrati e maddumannati scusa. Vui non siti u prufissuri di puisii ma siti u signor Luciu figghiu do diritturi do bancu i San Paulu e mi vuliti addumannari a manu di m figghia Bianca. E veru?
LUCIO Verissimo!
BATTISTA E tu figghia mia voi ca ju prumettu la t manu a stu falsu prufissuri ma veru signor Luciu?
BIANCA S con tutto il cuore!
BATTISTA E allura datu ca siti daccordu stasira stissa facemu festa ppi cunchiudiri stu fidanzamentu!
BIANCA LUCIO TONIO (assieme) Evvivaaaaaa!
SCENA QUINTA
(DETTI pi PITRUZZU, CATERINA e BRUNO)
PITRUZZU (entrando seguito da Caterina) Caru soggiru cc c vostra figghia Catirina.
CATERINA Patri (va dal padre e lo abbraccia)
BATTISTA E chi fu? Cunchiuru nfidanzamentu e si sburdiu nmatrimoniu? Caru jenniru successi cosa?
PITRUZZU Nenti di tuttu chiddu ca putiti pinsari! Ju non puteva attruvari na mugghieri megghiu di Catirina..
CATERINA E ju nmaritu megghiu di Pitruzzu!
BATTISTA E allura?
CATERINA Siccomu Pitruzzu dumani ha partiri ppi Palermu e manca na dicina di jorna, datu ca non mi voli lassari sula intra ncampagna a cummattiri ccu la sirvit e larmali, pinsavu di lassarimi cc nni vui accuss pozzu stari filici e cuntenta a latu di me patri e di m soru!
PITRUZZU S pirch la vogghiu fari stari tranquilla e ripusata cc ncasa vostra senza faricci patri li peni di lu viaggiu purtannammilla appressu a mia.
CATERINA Ma non troppu bonu stamuri di maritu?
BATTISTA Assai assai!
PITRUZZU Catirina merita di stari tranquilla e cuntenta!
CATERINA (a Pitruzzu) Quantu ti vogghiu beni
PITRUZZU Macari ju! (si abbracciano)
BATTISTA Ch bellu vidilli daccuss filici! (agli altri) Non veru?
BIANCA LUCIO Commovente!
BRUNO Mi veni macari di chianciri! (si asciuga una lacrima)
BATTISTA Va beni ora basta cco picciu! Pinsamu a chiddu ca c di fari. Pitruzzu, Catirina, vui vinistivu propriu a propositu. Stasira nta sta casa ci sar na duppia festa granni, la prima chidda ppi lu fidanzamentu di Bianca ccu stu beddu picciottu
CATERINA E m soru u voli?
BIANCA S cara sorella anchio non potevo trovare di meglio.. ah.. ah..
LUCIO Ed anchio! (si abbracciano)
BATTISTA Matri mi st parennu a fera di Bracciano.
TONIO Pirch di Bracciano?
BATTISTA Pirch dd sabbrccianu tutti! (risata generale) E a secunna festa chidda ppi m figghia Catirina ca niscivu da casa scavaddata e turnavu ammansata! Stasira festa granni!
CATERINA Patri.. inveci di farla stasira nha putemu fari prima?
BATTISTA Prima? Pirch?
CATERINA Havi quattru jorna ca non mangiu e non ci staju vidennu cchi di locchi!
BATTISTA Caru jenniru. Chi stu fattu ca me figghia havi quattru jorna ca non mangia?
PITRUZZU Ordini do medicu, dici ca lu dijunu fa calmari lu spiritu ardenti e ammansa la furia cavaddina.. Non stati vidennu quant tranquilla ora vostra figghia Catirina?
BATTISTA Veru . Allura lhamu a lassari ancora dijuna?
CATERINA No gi mi passavu a scavaddaggini Ma ora si non mangiu addiventu peggiu di prima. (gridando) Vogghiu mangiariiiiiiiiii!
TUTTI (ridono) Ahahah
BATTISTA E allura mangiamu tutti e subitu. Festa facemu festa Servi priparati a tavula e fati veniri linvitati
SCENA SESTA
(TUTTI)
BRUNO e TONIO (imbandiscono la tavola) Finalmenti si mangia Varda quantu belli cosi ca ci su Quanthavi ca non videva tutti sti prilibatizzi (nominano i vari piatti)
GEREMIA Eccumi prontu ppi lu fistinu quannu saccumencia?
BATTISTA Subitu. E Lorenzu unn?
GEREMIA Ivu a pigghiari lamanti so a viduva ca sta cc nfacci!
CATERINA Si cunsulau subitu ah?
GEREMIA Subitissimu e a viduva mancu cci pari veru!
BATTISTA Allura si a tavula lesta. pigghiamu postu. Di cc i du fidanzati, di stu latu Catirina e so maritu, di stautru latu vui e ju cce quannu arriva u signor Lorenzu ccu a viduva sassettuna dd!
BRUNO e TONIO E nuatri unni nassittamu?
BATTISTA Vi vuliti assittari? Siti servi perci sirviti!
TONIO - Mih ma ha veniri ddu jornu ca non ci sarannu cchi servi
BRUNO S aspetta e spera finu a quannu ci su patruni i servi non mancherannu mai!
TUTTI Muti non vi murmuriati e sirvitini
LORENZU (con la vedova sotto braccio) Scusati u ritardu ma u sapiti comu su i fimmini quannu shanu a vestiri.. si sapi quannu accumenciunu e non si sapi quannu finisciunu.
ISABELLA Sscusati non mi potti mancu attruccari cco me commudu! Sugnu tutta mpastizzata nta facci
LORENZU Non ti preoccupari ca sempri bedda s, Isabella e a poi limportanti ca piaci a mia!
BATTISTA Assittativi dd
LORENZU e ISABELLA (si siedono)
CATERINA (impaziente perch vorrebbe mangiare) Si mangiaaaaaaaa???
BRUNO e TONIO (servendo) A ddocu. Mangiati e. abbuffativi!
PITRUZZU (frenando limpeto di Caterina) Nmumentu propongo un brinnisi a la saluti di li fidanzati!
TUTTI S giustu nmbrinnisi cci voli!
PITRUZZU (col bicchiere colmo di vino in mano) Brinnisi fazzu a manu dritta e a manu manca ppi lu fidanzamentu di Luciu ccu Bianca!
TUTTI Evviva evviva
CATIRINA (a m di brindisi) E datu ca nta tavula c stu beddu mangiari chi fa vulemu finalmenti accuminciari?
TUTTI S.. s bonappituttu a tutti bonappititu..
PITRUZZU (mangiando) Cc non si fa autru ca mangiari e a poi assittarisi ppi mangiari nautra vota
BATTISTA Caru jenniru chista a bella usanza ca cc cc a Catania!
PITRUZZU Catania na citt china di cosi rari, tant veru ca cci attruvai a Catirina.
LORENZU A vulissi aviri ju sta t gran bella sorti.
PITRUZZU E chi Lorenzu ti scanti di Isabella?
ISABELLA (puntuta) Veramenti di mia non sha scantatu mai nuddu..
PITRUZZU Non vi scaldati donna Isabella non ci laveva ccu vui! Ci laveva ccu Lorenzu.. ca mi pari npocu appagnatizzu
ISABELLA - (a Caterina) Oh..oh chista bella U voi ca cci dici curnutu o sceccu..
CATERINA (a Isabella) Ma chi stati dicennu?
ISABELLA Chiddu ca mi fa diri vostru maritu.
PITRUZZU Attacca Catirina..
LORENZU Fozza Isabella
PITRUZZU Centu scudi ca Catirina sha metti sutta..
LORENZU Veramenti chista cosa ca cumpeti a mia..
PITRUZZU (facendo un brindisi) Alla saluti di stomu cumpitenti
BATTISTA Signor Geremia chi nni diciti di stu battibeccu?
GEREMIA Ora viditi comu si scannunu
BIANCA Di sicuro vincer mia sorella.
TUTTI (ridono) ah..ah
CATERINA (alzandosi) Signuri mei si cci pirmittiti. Signura Isabella Bianca viniti ccu mia (le tre donne escono)
BATTISTA Caru jenniru mi staju cunvincennu ca a tia tammattivu a fimmina cchi scavaddata di Catania.
PITRUZZU Ju pensu di no. E ppi darivinni prova chiamamu ognunu a nostra fimmina e a chiddu ca cci arrisutta cchi ubbidienti cchi lesta a veniri appena chiamata vinci a scummissa.
LORENZU Ju cci staju Quantu nni jucamu?
LUCIO Cinquanta scudi.
PITRUZZU Tantu mi jocu ppi na cussa di cavaddi ma ppi me mugghieri vinti voti tantu.
LUCIO Va bene anche per me 1.000 scudi!
BATTISTA Mih Ma non su assai?
GEREMIA 1.000 scudi? Ma chi aviti soldi di ittari?
LORENZU Ppi mia sta beni, accettu!
GEREMIA e BATTISTA Ma su propriu pazzi!
PITRUZZU LORENZU LUCIO 1.000 scudi!!! (si stringono la mano)
BRUNO e TONIO (applaudono) Bravi! Bravi!
LORENZU Ccu accumencia ppi primu?
LUCIO Incomincio io che sono il festeggiato. Tonio..
TONIO S patruneddu
LUCIO Vai Tonio e prega la mia amata Bianca di venire subito qua.
TONIO Avvolu! (esce)
BATTISTA Senti ju scummettu a mit di chiddi t ca Bianca veni subitu cc!
LUCIO No non ne voglio soci preferisco vincere da solo.
GEREMIA E di sicuru vinci tu.
TONIO (ritorna) Patruneddu
LUCIO Allora?
TONIO A signura patruna vi manna a diri ca ppi ora havi chi ffari e non po vniri.
TUTTI (ridono) ahah
PITRUZZU Comu comu? Havi chi fari e non po vniri? Bella risposta appiddaveru! Ah.. ah
GEREMIA Pitruzzu priati u signuri ca chidda ca vi manna vostra mugghieri non ancora cchi peggiu!
PITRUZZU Si non vi dispiaci pensu ca sar ancora cchi megghiu!
LORENZU Ora tocca a mia. Tonio vai dd banna e supplica la signura Isabella di veniri cc. Subitu subitu.
TONIO Va beni. Subitu subitu (esce)
PITRUZZU Ah va beh accuss non vali si la supplichi comu na Maronna chidda ha vniri ppi forza..
LORENZU Inveci ppi to mugghieri cridu ca mancu i supplichi cci abbastunu! Ahah
(da dietro le quinte si sentono grida ad alta voce da parte delle donne)
TONIO (rientra come inseguito da qualcuno, con affanno)
LORENZU Unn Isabella?
TONIO (dopo aver ripreso fiato) Dici ca vui niscistivu pazzu e di dd non si smovi.. si a vuliti vattaccati i scarpi e a iti a truvari!
TUTTI (ridono) ah..ah.. ah
PITRUZZU Sempri cchi peggiu! Addirittura iddu ca avissi a iri dd banna! Ah.. ah (chiamando) Brunu
BRUNU Cumanna!
PITRUZZU Brunu v nta t patruna e dicci ca cci ordinu di curriri subitu cc.
BRUNU (si fa il segno della croce) Curru (esce)
LORENZU Ju gi mammagginu a risposta!
PITRUZZU E fussi?
LORENZU Non mi stunati a testa e non mi rumpiti lanima ahah..
(si sentono altri schiamazzi da parte delle donne)
BATTISTA A stura a ddu mischinu di Brunu u stanu scippiddiannu tuttu! Ahah..
BRUNO (rientra come se le avesse prese, molto dispiaciuto, invece poi sorride e con gioia dice) Eccola!
CATERINA (entra trascinando a se le altre due che protestano)
BATTISTA - Sia lodatu Ges Cristu Catirina vinni
GEREMIA Non ci pozzu cridiri
CATERINA (parlando alle due donne) Vavissiru a virgugnari tutti dui. Finitila ccu sta funcia dispittusa e cuntrariata.. (alla vedova) Tu u vo capiri ca gi s viduva e avisti a furtuna dattruvari nautru maritu ca oggi comu oggi pattruvari nmasculu sha chiddu cha fari na fimmina datu ca ppi ogni masculu ci sunu setti fimmini (a Bianca) E tu cara sorella pirch ha ruvinari a t biddizza facennu locchi storti contru lu t futuru maritu ca inveci lha rispittari comu nveru Diu capaci daddifenniri la t vita ppi ogni jornu ca passati assemi? Iddu chiddu ca ti manteni vita natural duranti, ca travagghia ppi tia tutti i jorna allacqua e o ventu, co friddu ca pizzia e cco suli ca fa squagghiari i carni, ca sbatti a destra e a manca sia ppi terri disulati ca ppi mari ntimpesta ppi guadagnari ddi picciuli ca a poi a tia ti servunu ppaccuntintari tutti li t capricci, mentri tu ti nni stai bedda stinnicchiata chiusa intra nto cauru da casa passannu li jurnati senza fari nenti o al massimu a guvirnari li servi paccuntintari li t vuliri. Certu fussi na fimmina di la glebba avissi a pinsari a puliziari a casa a daricci densa o fucularu a stari a menzu e cazzalori, e mappini, e scupi, e picciriddi ca chianciunu, a lavari i robbi, a stinnilli, a sciugalli, a cucinari ppa famigghia, a friiri mulinciani, pipi, cacocciuli, a daricci u latti e picciriddi, a filari a lana, a pigghiari lacqua nto puzzu, e a poi nautra vota a puliziari a casa a daricci densa o fucularu Ma tu s na fimmina benistanti unni ppi tutta a jurnata u massimu sforzu ca po fari sciusciariti da matina nfinu a sira! Stomu non pritennni nenti di tia, voli sulu essiri rispittatu comu signuri - patruni e capu di casa, voli sulu npocu daffettu e damuri ca lu ponu fari sntiri megghiu dopu na jurnata di travagghiu pisanti. S capaci di daricci sulu chistu contra tuttu chiddu ca iddu ti runa? Ju beddamattri maffruntu quannu vidu fimmini daccussi ntntiri ca si mettunu contru li so masculi quannu nveci savissiru a mttiri ginucchiuni pirch sunu distinati sulu a figghiari e fari la filicit di lu propriu masculu! E poi scusati u nostru fisicu pirch beddu morbidu, lisciu, dilicatu, ciaurusu, ammalianti e sensuali? Pirch nuatri semu fatti ppamari nostru maritu, ppi saziallu di piaciri e ppi fallu sntiri lu veru Diu nterra. Certu macari ju haju statu rivugghiusa ccu la testa cchi dura di la sciara e cco ciriveddu fucusu comu a lava di lEtna. Ma ora maddugnu ca li nostri lanci sunu spuntati ca inutili cummattiri contru a chiddi ca di nuatri ponu fari carni di sasizza. Nuatri effettivamenti semu il sesso debole ma propriu sta nostra dibulizza la nostra forza.. pirch lomu nni po supraniari nta tutti cosi. Ma appena senti npocu di ciaru di fimmina sfiziusa ca lu fa mbriacari addiventa nveru passuluni appagnatizzu ca suttast a tutti li nostri vulri! E perci mittemu di cantu tutta la nostra superbia contru di iddu e circmu di vincillu sulu e sulamenti ccu lu nostru amuri e lu nostru beni. E ora taliati, mettu a m manu sutta i pedi di me maritu ppaddimustraricci rispettu e suttamissioni pirch si iddu voli ppo aviri di mia tuttu lamuri e lu beni ca si merita.
(Alla fine tutti applaudono)
PITRUZZU Brava! Chista a mugghieri ca vuleva! E ora vasimi cc (segna la bocca)
CATERINA S unni voi tu. (lo bacia)
TUTTI (applaudono)
BATTISTA (rivolto a tutti) Musica! (parte la musica)
TUTTI - ( ballano allegramente)
FINE
TURI GIORDANO
(SECONDO FINALE FACOLTATIVO)
(ad un certo punto del ballo si bloccano come le belle statuine e solamente Caterina avanza verso il proscenio e parla col pubblico)
CATERINA (al pubblico) Chistu chiaramenti u finali ca scrissi Shakespeareu finali do 1593. Ma oggi na mugghieri putissi diri ddi paroli ca Catirina dici a Pitruzzu? Mai mai! Anzi oggi u maritu ca ha essiri cchi sevvizievuli e suttamisu e vuliri di la propria cunsorti. Veramenti fussi megghiu ca mariti e mugghieri si purtassiru rispettu lunu ccu lautru e fari na vita di coppia veramenti esemplari accuss quannu i figghi su beddi granni, pirch quannu dui si volunu beni figghiunu tanti picciriddi, diceva accuss quannu i figghi su beddi granni, taliannu li propri genitori vicchiareddi ca ancora si vasunu e si talianu nta locchi comu du nnammurati di primu pilu, ponu diri ccu tutta sincerit ma quantu si volunu beni me matri ccu me patri chissu s.. ca veru AMURI! Pitruzzu abballamu
(Caterina riprende a ballare assieme agli altri attori)
FINE
Per la rappresentazione di questa commedia rivolgersi alla SIAE poich il testo tutelato e nessuno pu appropriarsi nemmeno di una singola battuta o dichiararlo come suo.
LAUTORE: TURI GIORDANO
- Questo copione è stato visto: